La trecutu-ţi mare, mare viitor

Publicat în Dilema Veche nr. 653 din 25-31 august 2016
Obrăjorii rumeni ai moralei jpeg

Deci ce vrea să spună poetul în cuvintele de mai sus? Probabil, că viitorul unei țări se sprijină, de cele mai multe ori, pe construcția făcută în trecut. E foarte posibil să fi vrut să spună și că, în cele din urmă, consecințele unor fapte de la un moment dat se văd, în toată splendoarea lor, la multă vreme după ce s-au petrecut. Cunoscut fiind faptul că autorul, nimeni altul decît Poetul Național, își iubea cu patimă țara, e lesne de înțeles că se baza pe un raționament destul de simplu, atunci privea spre viitor cu atît de mare speranță. Păi, dacă se uita în urmă, la istoria națională, glorificată de el însuși în versuri pe care se sprijină azi o întreagă cultură, nu putea privi spre viitor decît cu entuziasm. E drept, de multe ori poetul era foarte direct în a-și beșteli crunt contemporanii, decăzuți în lene, superficialitate și dezarmantă micime. Dar cînd privea spre șirurile de voievozi din negura timpului, spre vitejii mereu gata să pună mîna pe sabie, să coboare din frescele mînăstirilor și să apere ființa neamului, odată-și revenea în formă. Era peste poate ca o țară de apărători ai creștinătății să nu aibă garanția unui viitor luminos, cel puțin pe măsura trecutului.

Partea proastă în toată povestea asta e că șirul de contemporaneități succedate de la a lui pînă la a noastră nu i ar fi dat poetului prea multe speranțe. Pentru că, dacă prezentul nostru devine – la un moment dat, în timp – trecutul care construiește temelia viitorului, se cam sparie gîndul de ce se vede la orizont. Bun… acum și în cazul ăsta, ca-ntotdeauna, există mai multe școli de gîndire. Unii spun că întreaga omenire își urmează, neabătut, drumul firesc, adică cel spre propria pieire. Prin urmare, ce rost mai are să te dai de ceasul morții, să construiești temelii pentru un viitor care sfîrșește, oricum, sub un munte de dărîmături și buruieni? Alții spun că vorbele astea sînt ticluite de vrăjmași, de netrebnici care vor să adoarmă vigilența oamenilor buni, ca să-i descurajeze, prin strecurarea microbului îndoielii pe sub armurile credinței. Dar sînt și unii care spun că orice contemporaneitate s-a privit pe sine însăși, deseori, cu mare neîncredere, ca pe o etapă nefericită, ca pe o verigă slabă între un trecut glorios și un viitor din care zîmbește izbînda.

Pizmuitorii și scepticii vindicativi de odinioară se numesc azi hateri și troli. Unii ar spune că tot denumirea universală de proști acoperă categoria cel mai bine. Dar s-ar înșela, pentru că trăim o vreme în care se încearcă antrenarea mușchiului respectului după metode foarte avansate. Acest fit­ness ideologic, practicat în sălile superdotate ale felului nou de a vedea lumea, încearcă să ne facă să pricepem ceva foarte simplu. Lumea în care instinctele, pornirile, agresivitatea, adică lumea în care natura umană e potolită sau ținută sub capac, prin puterea legii, aceeași lume ar putea să facă legi și pentru felul în care trebuie să ne respectăm semenii într-un mod cît mai autentic. Unii îi spun political correctness și se amuză copios sau se sperie de moarte la auzul acestor cuvinte. Cert e că, deseori, nu ne putem abține să-l facem prost pe cel care are o altă părere decît a noastră. Asta nu înainte de a-l face și altceva, în funcție de culoarea pielii, orientare sexuală, loc de naștere, școală la care a studiat sau scară la care locuiește. Și ăsta nu e decît vîrful aisbergului. Pentru că, prin îmbulzeala cortegiului de simptome, apar și maladii crunte – deși firești, într-o etapă ca aceea pe care o trăim –, cum ar fi aceasta de care sufăr eu aici. Adică trebuie să scrii un disclaimer, o lămurire, o predoslovie, o mulțime de cuvinte, doar pentru a face o introducere, ca să spui, pe urmă, ceva simplu și scurt. O introducere în care să te asiguri că toată lumea pricepe că ai intenții bune, că respecți toate opiniile, dar că ai vrea să îți exprimi și tu o temere sau să-ntrebi cît e ceasul, fără să fii făcut albie de porci.

Așa că, revenind la speranța poetului într-un viitor pe măsura trecutului, dați mi voie și mie să-mi exprim teama. O teamă reală, însoțită de un șir de speranțe, așezate în locul vitejilor voievozi pe care poetul îi încolona la hotarele ființei noastre naționale. Teama e că, deși vedem cu toții ce se-ntîmplă în jur, ni se pare că vremurile în care oamenii o iau razna rău de tot nu se mai pot întoarce. Ba se pot! Se pot întoarce mai ușor decît credem. Din nefericire, e un lucru demonstrat cu asupra de măsură. Mi-e teamă că simțim mai mulți teama asta, dar o ascundem sub o poftă halucinantă de sărbătorire, de chermeză, de petrecere. Și, bînd o vodcă, îndată uităm tot. Iar speranța e una disperată: aceea că avem o clasă politică pregătită să înțeleagă ce se întîmplă. Speranța că șeful statului e un tip care tace, pleacă în concedii, e absent de pe scena de carnaval a fiecărei zile, dar nu stă de pomană, ci schimbă tactica zgomotoasă de pînă acum. Speranța că liderii pe care ni i-am ales prin vot democratic iubesc în mod real democrația, nu dorm cu gîndul doar la alegeri, și sînt gata să facă, împreună cu noi, orice pentru a o apăra. Rîdeți? Mai gîndiți-vă o dată. 

Cătălin Ștefănescu este realizatorul e­mi­siu­nii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.