La catafalcul unei preşedinţii eşuate

Publicat în Dilema Veche nr. 753 din 26 iulie – 1 august 2018
La catafalcul unei preşedinţii eşuate jpeg

Am susţinut cu putere alegerea lui Iohannis, în 2014. L-am criticat dur, în răstimpuri. L-am elogiat cînd mi s-a părut că acţionează lăudabil. Nu el, ci regimul Dragnea poartă vina pentru dezastrul democraţiei.

Dar eşecul preşedintelui nu e mai puţin grav.

Meseria de preşedinte nu se învaţă uşor. Presupune oarecare talent şi flexibilitate, cuplate cu inteligenţă, demnitate şi modestie, cu un simţ al sarcinii uriaşe, încredinţate de Suveran, deci de popor, precum şi cu o doză de entuziasm potrivit misiunii înalte, istorice, asumate ca şef al statului.

Iohannis a mimat un timp, abil, că ar poseda măcar unele dintre aceste calităţi. Părea un preşedinte demn, cam prea taciturn, cam provincial, cam lent şi, mai ales, cam prost sfătuit de politrucii de extracţie USL-istă care-l înconjurau cînd a ajuns la putere.

Dar sibianul părea în egală măsură capabil să înveţe. Se dedulcise la viaţa de huzur a demnitarului? Tot ce se poate. Dar a ieşit omul în stradă, sfidînd frigul, împreună cu românii, cînd cleptocraţia şi-a început lungul drum al asasinării democraţiei prin OUG 13. Nu-l dădeau afară din casă inteligenţa, hărnicia şi modestia? Posibil. E cert că a greşit.

A tot dat noi şi noi şanse PSD, refuzînd sfaturile unor ziarişti, inclusiv de la Deutsche Welle, ce-i drept, insule izolate într-un ocean de susţinători ai ideii că n ar fi nevoie de anticipate, deşi partidul guvernamental îşi pierduse încă din ianuarie 2017 orice legitimitate. Dar, pînă la urmă, alte carenţe par să-l fi pierdut. Lipsa umilinţei şi a demnităţii prezidenţiale.      

Căci aerul solemn al cuvîntării sale de la 19 iulie, cînd a condamnat ritos, ca nocivă pentru statul de drept, Legea 304, despre care a afirmat că ar fi silit, totuşi, s-o promulge, pentru că, fapt real, a „epuizat toate căile de atac constituţionale”, nu trebuie să înşele pe nimeni. Klaus Iohannis a clacat jalnic.

Ca preşedinte. Şi, totodată, ca om. Nu atît pentru că n-a făcut tot ce trebuie. Nu doar pentru că n-a explicat din timp românilor, convingător, cu ce probleme se confruntă ţara şi ce e de făcut. Nu doar pentru că a amînat impardonabil de mult apelul la Comisia de la Veneţia.

În fond, dacă decizia celei din urmă era solicitată grabnic şi venea din timp, s-ar fi redus sensibil spaţiul de manevră al CCR. Ce-i drept, aşa politizată cum e, Curtea ar fi fost eventual dipusă să-i sfideze şi pe experţii internaţionali, aşa cum a sfidat CSM şi pe magistraţii şi experţii români. Dar Klaus Iohannis şi-ar fi făcut măcar datoria faţă de români.

Cum s-ar fi achitat de obligaţia de a fi un preşedinte net mai bun, nu o mazetă, un ageamiu în cazul cel mai bun şi un complice, în cel mai rău, şi dacă demara din timp promisul referendum menit să frîneze asaltul PSD & comp. asupra Justiţiei. Ori dacă, sfidînd curajos şi inteligent atacurile ultranaţionaliste, ar fi mobilizat un mai consistent sprijin internaţional împotriva demolatorilor democraţiei româneşti. 

Că n-a făcut toate acestea, e regretabil şi pentru el însuşi, pentru popularitatea sa, şi, mai ales, pentru poporul român şi dreptul său de a fi liber, de a se bucura de un stat de drept cu veritabilă egalitate a cetăţenilor în faţa legii şi de un preşedinte în stare s-o apere.

Totuşi, nu aceste omisiuni i-au pus capac, ca om şi om de stat. Iohannis a eşuat fiindcă, spus simplu, nimeni şi nimic nu trebuie să-l determine pe un şef de stat să facă rău poporului şi ţării sale. Nici măcar o accepţie absolutistă a Constituţiei, gîndită, eronat, nu ca lege fundamentală, făcută de oameni pentru oameni, ci resimţită ca un soi de idol suprem, de respectat ad litteram chiar şi cînd interpreţii ei supremi distrug separaţia puterilor. Şi, deci, democraţia liberală şi statul de drept. 

Nimeni şi nimic nu trebuia să-l poată sili să promulge, în pofida conştiinţei şi expertizei consilierilor săi şi a specialiştilor, o lege strîmbă.  O lege rea. Aşa cum nimeni şi nimic nu trebuia să-l forţeze să accepte o sentinţă nedreaptă. Precum aceea care a dus la revocarea din funcţie a şefei DNA.

Dar avea Iohannis de ales? „Nu”, afirmă, o dată în plus, fostul şef al CCR, Zegrean. Ba, categoric da, se poate din nou susţine, argumentat.

Ar fi putut alege să ceară cetăţenilor să se opună, împreună cu el, dictaturii majorităţii, pe care a identificat-o expressis verbis şi a deplîns-o, fără să schiţeze un gest de luptă împotriva ei. Ar fi putut să se lase suspendat. Ar fi putut să şi dea demisia. Ar fi salvat astfel, măcar întrucîtva, prestigiul, demnitatea şi vitalitatea funcţiei sale. Ar fi demonstrat că are curaj. Că funcţia nu-i este mai dragă decît binele românilor. Decît conştiinţa şi democraţia.

Or, el, dimpotrivă, s-a lăsat înfrînt şi înjosit mai rău, chiar, decît Emil Constantinescu, cel autodeclarat „învins de structuri” la finalul jalnicului său mandat. Pentru că preşedintele CDR evacua Palatul Cotroceni, cînd a capotat. Şi nu era încă şeful de stat membru al NATO şi UE, alianţe care trec abia acum prin crize existenţiale agravate de naufragiul românesc.

Ce-i drept, nu Klaus Iohannis, ci regimul Dragnea poartă vina principală pentru dezastrul democraţiei româneşti.

Dar, oferind pe tavă o victorie evitabilă duşmanilor săi şi ai democraţiei, pe care i-a întărit ştiind bine că păcătoasa de corupţie chiar ucide, Iohannis a devenit mai rău decît inutil. S-a prefăcut, vai, din frînă a oligarhiei şi posibilă soluţie, în parte a problemei. A celei româneşti, numite Dragnea. Ca şi a celei europene, care este internaţionala extremistă, antidemocratică, putinistă. 

Petre M. Iancu este jurnalist la Deutsche Welle.

Foto: adevarul.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.