– Ce părere aveți despre actuala criză politică? – mă întreabă, pe stradă, reporterul.

– Mi-am adus aminte de poezia lui George Lesnea pe care eram puși s-o învățăm pe dinafară la școală. Suna cam așa:

„Partidul e-n toate! E-n cele ce sînt
Și-n cele ce mîine vor rîde la soare!
E-n holda întreagă și-n bobul mărunt
Și-n viața ce veșnic nu moare.“

Ce frumos! Un mesaj limpede – „Nu scapi nici mort!“ – exprimat într-o formă simțitoare și elegantă.

Dacă stau să mă gîndesc bine, n-am mai auzit invocată atît de des omniprezența și omnipotența Partidului de zeci de ani.

Pe cutare doamnă, Partidul a făcut-o, Partidul s-o desfacă. Cutare domn se va supune voinței Partidului. Un alt – sau același? – domn nu vrea nicicum să vatăme Partidul.

Partidul e și sensibil – „Nu e nici o tensiune în Partid!“ – și înțelept: „Așa a hotărît Partidul!“ Sub voința lui te pleci cum se pleacă tot omul sub mîna sorții: „Așa a vrut Partidul!“

Partidul e-n toate. Cele trei calități ale unei doamne pentru a ocupa postul de premier sînt enumerate de către mai-marele Lui: 1) E politicoasă; 2) Nu s-a dezis niciodată de Programul de guvernare; 3) Susține modificarea legilor Justiției. Nu m-aș mira deloc dacă aleasa doamnă va depune jurămîntul așezîndu-și mîna dreaptă, în loc de Biblie, pe Programul de guvernare.

Cam prin 1980, în ultimul an de studenție, am intrat în Partid. Ca să te înscrii la doctorat, aveai nevoie de recomandarea organizației locale. Aveai și posibilitatea să alegi. Dacă voiai musai să te faci intelectual puteai să pleci din țară. În teorie. Dacă nu erai bun înotător sau alergător, viza de ieșire tot de la Partid o primeai – sau nu. M-am răzbunat caraghios, trăgînd o beție amară.

În armată, cele cinci ore de învățămînt politico-ideologic din fiecare luni au fost mai greu de suportat decît alergatul pe cîmp cu masca de gaze pe figură sau spălatul latrinelor. Cît am fost profesor stagiar, a trebuit să înghit zeci și zeci de ore de ședințe de Partid.

Partidul e-n toate. În 1990, Partidul Național Liberal și-a deschis sediu pe Magheru, aproape de Universitate. Mă simțeam atras de ideile liberale și vedeam, aproape zilnic, oameni intrînd sau ieșind. N-am intrat – de teamă, de lehamite, habar n-am. Nici n-am văzut vreodată vreun liberal pe holurile Universității, să ne-ntrebe de sănătate.

Am mai fost invitat pe la vernisajul a diferite „alianțe“ și „alternative“. N-am rămas la nici una. Poate am făcut rău.

Mărginindu-mă să mă duc de fiecare dată conștiincios la votare, am rămas să contemplu cum se reînfiripă, din cenușa defunctului PCR, Partidul-stat, Partidul-popor, Partidul-națiune.

PSD-ul colcăie de oameni pricepuți: în politică, în științe juridice, în economie, în finanțe, în agronomie… Îi lipsesc, însă, poeții: oamenii sensibili și vizionari care să-i nemurească ființa.

„Deschid fereastra și-o închid.
Îți mulțumim din inimă, Partid!“

Cred că se impune de urgență organizarea unui concurs național de poezie pe această temă. Dacă nici acum, la centenarul Marii Uniri, atunci cînd?

Sper măcar ca manualul unic al domnului Pop să repare, cît mai e vreme, această lacună. Și s-ar cuveni ca, atunci cînd elevii, la deschiderea școlii, încep să frunzărească cu mîini tremurînde de emoție noile manuale, încă mirosind a clei tipografic, să-i întîmpine, de pe prima pagină, zîmbetul cald și prietenos al domnului Dragnea. Și ca viitoarele metodici să reintroducă la orele de curs, după intonarea imnului național, momentul solemn al „intuirii Portretului“. Partidul e-n toate. Precum zicea versul de odinioară:

„Cu fața lipită, lipită de zid
Să știe copilul ce-nseamnă Partid!“ 

P.S. Și dacă tot l-am pomenit pe Lesnea, poate ne amintim și de mai vîrstnicul Caragiale. Apud Trahanache: „Noi votăm pentru candidatul pe care-l pune pe tapet partidul întreg… pentru că de la partidul întreg atîrnă binele țării și de la binele țării atîrnă binele nostru…“ 

Liviu Papadima este profesor de literatură română la Facultatea de Litere, prorector la Universitatea din București; coautor al manualelor de limba și literatura română pentru liceu, apărute la Humanitas Educațional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.