Terminologia teoriei literaturii şi în mod special denumirile genurilor literare suferă în ultima vreme, sub influenţa englezei colocviale, unele schimbări de întrebuinţare: sensurilor tradiţionale li se adaugă unele mult mai vagi, subiective, evaluative, propuse mai ales de textele publicitare şi aplicate celor mai banale realităţi cotidiene. Am scris acum cîţiva ani despre utilizarea neobişnuită, derutantă, a adverbului şi a adjectivului dramatic, cu sensul „spectaculos“. Termenul dramatic era folosit în română şi în sens figurat, în afara strictei caracterizări a unui gen literar, dar conotaţiile sale erau în acest caz predominant negative. Definiţia de dicţionar – („despre întîmplări, împrejurări, situații, momente etc.) bogat în contraste și în conflicte; zguduitor, impresionant“ – DEX) – nu indică suficient de clar orientarea evaluativă a cuvîntului. Mai edificatoare sînt contextele sale tipice de apariţie, în care întîmplările, situaţiile, schimbările îşi dezvăluie caracterul profund negativ: „localităţile din judeţul Constanţa în care, în urma unor întîmplări dramatice, 118 persoane, civili şi militari, şi-au pierdut viaţa sau au fost răniţi“ (ziuaconstanta.ro); „inundaţiile fac ravagii: situaţii dramatice în 3 judeţe din ţară“ (dcnews.ro); „alcoolul produce schimbări dramatice în corp şi creier: sînt afectate memoria, judecata, emoţia“ (adevarul.ro) etc. Unele mesaje publicitare vorbesc însă, fără nici o intenţie de a produce un oximoron – figura de stil a asocierii contradictorii –, de „îmbunătăţiri dramatice“: „Acest sistem de albire utilizează acelaşi ingredient activ cum este utilizat de către medicul stomatolog pentru o îmbunătăţire dramatică a dinţilor“ (whiteglo.ro); „De la o oră la alta observ îmbunătăţiri dramatice în ceea ce priveşte claritatea vederii“ (bzi.ro). În cele mai multe cazuri, efectul derutant şi chiar absurd este produs de traducerea stîn­gace din engleză a adjectivului dramatic (ca în exemplele de mai sus) şi a adverbului dramatically („brusc, radical, spectaculos“): „pierderea în greutate reduce dramatic problemele de sănătate în cazul copiilor obezi“ (viataverdeviu.ro).

Mai puţin contradictoriu, dar la fel de nemotivat în română e sensul apreciativ pe care îl capătă în contexte similare adjectivul epic. Româna a păstrat termenul doar în sfera discursului de specialitate al caracterizării genurilor literare, în vreme ce în engleza colocvială adjectivul epic şi-a lărgit sensul, cantitativ şi apreciativ, însemnînd şi „foarte mare“, „foarte bun“. E drept, şi dicţionarele noastre indică un sens figurat al cuvîntului epic, dar contextele de apariţie ale acestuia sînt limitate la fapte şi situaţii livreşti: „demn de o epopee; de proporții vaste; grandios“ (DEX): „trăim în era constructivismului, care el însuşi îmbracă proporţii epice“ (Gândirea, nr. 10, 1938, p. 558).

Formula des folosită în unele mesaje publicitare actuale este reduceri epice (o transpunere a anunţului „epic sales“): Pentru 3 zile îţi aducem pe site reduceri epice, preţuri incredibil de mici“ (fashiondays.ro); reduceri epice la haine şi încălțăminte“ (idevice.ro). Şi alte lucruri devin epice, sub influenţa traducerii din engleză; de exemplu, sensul „tumultuos, plin de dificultăţi“ („used to describe events that happen over a long period and involve a lot of action and difficulty“, dictionary.cambridge.org) se întrevede în descrierea unui film – „producţia (…) prezintă viaţa epică a tinerei Malala“ (obiectivbr.ro) – şi mai ales în jargonul comentariilor sportive: „Optimile de finală ale Australian Open 2016 au oferit astăzi un nou meci epic“ (tenisite.info); „A pierdut frumos, într-un meci epic (crisana.ro).

Evident, ca intensificator cu sens foarte general, utilizabil în contexte variate, epic nu aduce nimic în plus faţă de multe alte cuvinte standard, colocviale sau argotice care indică un grad înalt de prezenţă a cantităţii sau a calităţii: „aliaje de doi bani vîndute la preţuri epice“ (nwradu.ro); „cred că vara asta vor fi nişte preţuri epice“ (agf.ro); „Puritate, linişte, fericire, o zi de neuitat care prefigurează o viaţă epică“ (amadecor.ro). Folosit în acest mod, cuvîntul nu mi se pare nici măcar expresiv, în română, ci mai curînd artificial şi derutant.

În acest proces de transformare a genurilor literare în mijloace persuasive de vînzare, doar liricul pare să nu-şi fi găsit o întrebuinţare. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).