Gogoriţe

Publicat în Dilema Veche nr. 766 din 25-31 octombrie 2018
„Cu bule“ jpeg

Importarea Halloween-ului nu pare să fi produs accese de orgoliu patriotic similare celor care au condus la transformarea Dragobetelui – pentru a concura cu Valentine’s Day –, din obscură sărbătoare locală, în tradiţie naţională majoră. Ar fi fost destul de simplu să fie convocaţi la o dată fixă – poate chiar în noaptea Sfîntului Andrei – strigoii, moroii, tricolicii şi pricolicii tradiţiilor locale. Vechiul studiu al lui Tudor Pamfile – Duşmani şi prieteni ai omului (1916) – ar fi furnizat liste impresionante de spirite malefice reactualizabile. Dar o asemenea iniţiativă s-ar fi potrivit mai puţin cu imaginea idealizată a folclorului naţio­nal, din care se reţine dragostea, dar se ignoră spaimele. Nu despre redescoperirea imaginarului folcloric va fi însă vorba în cele ce urmează, ci despre istoria relativ recentă a unui cuvînt care a aparţinut acestei sfere semantice.

Din inventarul malefic naţional au făcut parte şi goanga, goga şi gogoriţa (denumiri mai răspîndite decît bîja, bîca, bordea, caua etc., regionale şi învechite). Demitizate mai demult, acestea au fost reduse la rolul de sperietoare pentru copii. Gogoriţa, definită generic ca „fiinţă imaginară cu care sînt speriaţi copiii“ (DEX) – era cuprinsă de Iordache Golescu, în Condica limbii rumâneşti (manuscris de la începutul secolului al XIX-lea, editat parţial de Mihai Moraru), în seria malefică a strigoilor: „gogă, gogoriţă, stafie, magoliţă, strigoi şi pricolici, toatea acestea să bîrfesc a fi vedenii grozave şi spăimîntătoare ce să fac din morţi ce ies noaptea din mormînturi, carii schimbîndu-se în felurimi dă feţe, în chipul focului, mănîncă inimile celor adormiţi“. Lexicograful nota totuşi o diferenţă între o categorie de arătări fioroase – gogă şi gogoliţă, „ceea ce sperie pă om cu vederea“ şi cealaltă, alcătuită din „duhuri necurate“.

Explicaţiile din secolul al XIX-lea nu trebuie luate ca informaţii certe, ele indicînd mai curînd caracterul vag, aproximativ şi variabil al imaginarului folcloric. În Glosariul care coprinde vorbele din limba română străine prin originea sau forma lor (1871), Laurian şi Massim descriau goga sau gogoriţa ca „monstru ce se crede că devoră oamenii, mai vîrtos copiii, sugîndu-le sîngele“. D. Papazoglu, în Istoria fondărei oraşului Bucureşti (1891), povestea că „Gogoriţa era închipuită o babă rea care strîngea copiii de gît şi apoi îi înghiţea“ (cap. XXXVI). Etimologia cuvîntului este incertă, dar au fost făcute asocieri cu termeni asemănători din albaneză.

Cuvîntul a intrat destul de repede în limbajul politic, fiind folosit ironic pentru a desemna ceea ce este considerat – dintr-un punct de vedere inevitabil subiectiv – un fals motiv de spaimă, o sperietoare inventată pentru a influenţa publicul larg. Celebră e intervenţia lui Caţavencu, din Scrisoarea pierdută: „În zadar, veniţi cu gogoriţe, cu invenţiuni antipatriotice, cu Europa, ca să amăgiţi opinia publică…“ Textul şi contextul sînt destul de asemănătoare cu unele folosiri actuale ale cuvîntului, tot din declaraţii politice: „ I., replică pentru preşedinte: «E o gogoriţă asta cu Comisia de la Veneţia»“ (gandul.info).

Începînd din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cuvîntul gogoriţă s-a folosit frecvent în limbajul publicistic: îl găsim la Eminescu, de exemplu în polemica cu ziarul adversarilor politici: „Dar «Romînul» n-ar fi ce este, un organ demagogic, daca n-ar încerca a face din orice cestiune, cît de mică, o gogoriţă gigantizată prin fraze declamatorii, prin insinuaţiuni, înjurii şi lipsă de idei pozitive!“ (Timpul, 17.05.1880). Termenul circula în ziarele din Transilvania – „gogoriţa pertractărilor cu austriacii“ (Tribuna poporului, 15.08.1898); „gogoriţa că Goldiş pactează cu ultraiştii“ (ibidem, 24.05.1899); „dă expresie temerii de gogoriţa daco-românismului (…); această gogoriţă e o armă bună pentru combaterea sufragiului universal“ (Gazeta Transilvaniei, 7.04.1910) –, ca şi în ziarele şi revistele din Regat: „faimosul articol 7 din Constituţie, o gogoriţă care sperie pe mulţi“ (Furnica, 5.01.1912) etc.

Cele mai multe dintre atestările actuale ale cuvîntului par să indice o uitare a sensului iniţial şi o modificare semantică evidentă: chiar dacă se păstrează ideea de invenţie, de născocire, gogoriţa nu mai este văzută ca sursă a spaimei, ci pur şi simplu ca minciună, ca informaţie falsă. Fenomenul etichetat drept gogoriţă este adesea unul favorabil: dorit, dar irealizabil, promis în mod mincinos: „Dublarea pensiilor este o mare gogoriţă“ (adevarul.ro); „Creşterea salariilor medicilor – o gogoriţă a parlamentarilor“ (cugetliber.ro); „Instalarea gratuită a aerului condiţionat, o gogoriţă pentru naivi“ (mediafax.ro); „Gogoriţa cu astuparea imediată a gropilor“ (ziare.com); „Dacia Logan cu motor electric şi autonomie de Tesla. Realitate sau gogoriţă?“ (bzi.ro) etc.

Extinderea semantică (de la „monstru“ şi „sperietoare“ la „minciună“) s-a produs în contextele tipice ale discursului politic şi jurnalistic, în care exagerarea pericolului este doar una dintre foarte multele informaţii subiective şi false. Modificarea semantică a fost foarte probabil favorizată de termenii asemănători ca formă şi care desemnează sau califică prin metafore clişeizate minciuna: gogoaşă şi gogonată.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.