Ghidul Andrei Șerban

Publicat în Dilema Veche nr. 799 din 13-19 iunie 2019
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Aflu că un important regizor de teatru, veritabil reper în privința montării pieselor lui Shakespeare, vizitînd acum cîteva decenii Verona, a ajuns la balconul Julietei (unul dintre cele mai turistice puncte ale adorabilului oraș). Din curtea interioară a imobilului, în care pătrunzi printr-o intrare boltită, regizorul privea balconul, iar ghidul îi explica precis cum a venit Romeo, cum îl aștepta Julieta, cum a escaladat tînărul înflăcărat de amor balconul și toate celelalte, livrînd detalii de o precizie cinematografică. Regizorul l-a întrerupt pe ghid, întrebîndu-l: „Dar de unde știți dumneavoastră atît de precis că Romeo chiar a urcat în acel balcon și că acolo era Julieta?“ Ghidul s-a întors spre el și a replicat: „Dar dumneavoastră de unde știți atît de sigur că Shakespeare a scris Romeo și Julieta?“ Dialogul, 100% real după sursele mele, are hazul lui tocmai pentru că are atîtea sensuri. În treacăt fie spus, mi ar plăcea mult să fiu și eu vreodată ghidat prin Verona de acest ghid (ce o mai fi cu el, dacă o mai fi?).

În orice caz, cu această întîmplare în minte, am intrat într-o seară splendidă de început de vară în sala de la Grădina Icoanei a Teatrului Bulandra pentru avanpremiera spectacolului creat de Andrei Șerban după dificila piesă Zadarnicele chinuri ale dragostei de Shakespeare. Ce potrivire: în biobibliografia autorului, Zadarnicele chinuri… este datată de shakespearologi cam în același an cu Romeo și Julieta!

Dificilă, zic, pentru că, așa cum se știe, acest text shakespearian, poate mai mult decît altele, este atît de dens din punct de vedere lingvistic încît orice traducere/adaptare pierde enorm din intențiile detectabile la lectura originalului. Se -pierd nu doar pluralități de sensuri ale expresiilor, ci și atmosfera sonoră indusă de rostirea verbului shakespearian, aluzii de tot felul, aliterații de un farmec nebun (rostiți doar titlul ei, Love’s Labour’s Lost, ca să aveți o idee despre ce vorbesc), ritmuri implicite – în fine, se știrbește ine-vitabil acel tot genial care ne lasă și astăzi, la secole distanță, muți de admirație în fața artei celui mai important dramaturg care a creat vreodată pe această planetă.

Cu Zadarnicele chinuri…, îmi pare că montarea e încă și mai dificilă. Este una dintre piesele de tinerețe scrise de Shake-speare, pe cînd abia împlinise 30 de ani. Mulți experți spun că, în biobibliografia sa, Zadarnicele chinuri… este mai degrabă un episod în care tînărul dramaturg își încearcă mîna. Un exercițiu de geniu în ale limbajului. E ca și cum, apucîndu-se de scris piese, autorul încearcă limitele limbii ce se va rosti pe scenă. Cele mai multe dintre replici sînt veritabile teste de anduranță pentru cuvinte – Shakespeare pare că încearcă limba engleză să vadă cît ține, pînă unde poate să ducă, cît de maleabilă este pentru a duce gîndul său acolo unde vrea el. Piesa e un fel de banc de încercare a limbii. O luxurianță a manipulării cuvintelor! După ce citești piesa în original, nu poți să nu ai o mică teamă cînd te duci s-o vezi pe scenă – oare cît din ceea ce ai simțit și ai înțeles la lectură rămîne pe scenă, cînd piesa devine vie, prin actori?

De fapt, orice regizor care montează Shakespeare știe că nu va putea evita niciodată riscul de a primi, imediat, reproșul că spectacolul său „nu e Shakespeare“. Realist vorbind, autorul unui spectacol de Shakespeare are două variante: fuge de Shakespeare sau fuge după Shakespeare. Îl trădează sau îl urmează. Îl ia drept pretext pentru a explora (alt)ceva sau îl ia drept ocazie pentru a-l găsi chiar pe el. Admit că ambele căi pot fi pasionante, dar cred că e onest să precizez că, după gustul meu, prefer a doua variantă – cea în care Shake-speare rămîne misterul principal, sursa și scopul deopotrivă.

Ceea ce au reușit Andrei Șerban și excelenții săi actori în această montare este remarcabil pentru că încîntarea pe care o produce viul scenic spulberă cu totul teama pur livrescă despre care am vorbit mai sus.

Andrei Șerban ține totul într-un echilibru fin al bunului-gust, într-un fel de simplitate inocentă (încă și mai mult pusă în evidență de contrapunctul scenei agresiunii moscoviților), reușind un spectacol de o autenticitate și de o prospețime cuceritoare. Totul este rotund – nimic în plus, nimic în minus! Am rîs, m-am emoționat, am filozofat în gînd, am devenit melancolic, apoi iar am rîs, am fost cu actorii pe scenă, apoi i-am privit din „înaltul“ scaunului meu de spectator, apoi iar am fost cu ei și iar am rîs. Nimic vulgar, nimic șocant, nici o secundă de „tras la public“ (și spectatorii de teatru știu cît e de greu să ții actorul român departe de cabotinism cînd joacă comedie!), nici o secundă de plictis, nici o clipă în care gîndul îți zboară în altă parte. Pur și simplu, bucuria pură a teatrului!   

În Zadarnicele chinuri…, Shakespeare induce o tensiune intelectuală și emoțională excepțională în jocul replică-contrareplică. Personajele toate iau cuvintele unul din gura celuilalt și le întorc pe alte, nebănuite, fețe, dezvăluindu-și, astfel, trăsăturile. Cunoști personajele după cum se relaționează în replici unul cu celălalt. N-ai stări, n-ai tăceri, n-ai priviri. Totul se consumă în cuvinte. În piesă, ca-n viață, se întîlnesc proștii cu deștepții, naivii cu șmecherii, închipuiții cu scepticii, iar sarabanda caracterelor nu se oprește nici o clipă. Cu inteligență și subtilitate, adaptarea cu care au lucrat Andrei Șerban și trupa sa, realizată de Daniela Dima, a reușit să redea limpede și această particularitate a scriiturii. Însă marea reușită a acestei adaptări, după părerea mea, este că a reușit să redea, „în viu“, ambiguitatea de subtext care există mereu la Shakespeare. Chiar și în piesele lui socotite „ușurele“, cum e aceasta, Shakespeare este ambiguu și, cumva, armonios contradictoriu. Ce-i iubirea asta? Joc sau foc? Ce-i cu fetele astea? Sînt cinice sau jucăușe? Cine pe cine ia în serios în acest joc: ei pe ele, iubindu-le cu adevărat, sau ele pe ei, luînd asediul lor romantic ca pe o cerere în căsătorie? Ce-i cu băieții ăștia? Chiar trec ei prin experiența care le schimbă viețile? Cînd vestea morții cade peste toți, căci orice joc omenesc împietrește cînd vine moartea, încercările lor devin grave. Moartea cuiva îi îndepărtează și face improbabile fericitele căsătorii finale la care te-ai fi așteptat după regulile comediei, căci băieții au dovedit că nu-și pot ține jurămintele. Și cum s-au jucat băieții de a asceza la început, ca să fie nevoiți să o cunoască cu adevărat la sfîrșit! Shakespeare este unicul comediograf care a putut să facă publicul să simtă în umbra comediilor sale cele mai strălucitoare abisul întunecat al omenescului. Iar Andrei Șerban și actorii săi au reușit să îl redea pe Shakespeare în toată această genială complexitate.

Spectacol acesta a dat conținut uneia dintre zilele pe care le-am avut de trăit pe lumea asta. Ca în în-tîmplarea de la Verona, Andrei Șerban mi-a fost ghid în acest text shakespearian și eu l-am întrebat: „De unde știi tu atît de precis cum a fost cu fetele și băieții aceștia?“, el s-a întors către mine și mi a spus, zîmbind: „Dar tu de unde știi atît de precis că ai văzut o piesă de Shake-speare?“ Uite că știu…

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.