Evaluarea națională – argumente și contraargumente

Publicat în Dilema Veche nr. 753 din 26 iulie – 1 august 2018
Evaluarea națională – argumente și contraargumente jpeg

Fefeleaga. La vulturi. Mări sub pustiuri. O oră din august. Etc. Dacă aveți 40+, puteți completa lista, printr-un efort de memorie, amintindu-vă titlurile textelor pe care în clasa a VIII-a le pregăteați, sub forma comentariilor tocite, învățate pe de rost, pentru examenul care pe acele timpuri se numea Treapta I. Cred că erau vreo 10-15. Și cam totul ținea de iscusința profesorului/meditatorului în construirea cît mai rotundă a unui comentariu cu multe cuvinte frumoase, respectiv în memoria noastră, a elevilor. Ce vremuri, vor spune unii, atunci se făcea carte!

Azi, elevul de clasa a VIII-a care dă examenul de Evaluare națională nu mai are de învățat pe de rost niște comentarii. De ce? Păi, cum bine se știe, pentru că accentul s-a mutat dinspre asimilarea de informație înspre competența operării cu informația. Așadar, se evaluează nu doar ce știi, ci și cum operezi cu ceea ce știi. Scurt spus și aplicat la acest examen, elevul primește un text la prima vedere, cu care trebuie să facă ceva: să motiveze că aparține unui gen sau unei specii, să caracterizeze un personaj sau să evidențieze aspecte care țin de mesajul textului.

Cum stă treaba în anul de grație 2018? Mai întîi, nu e rău de observat că la simularea din primăvară au fost așteptați să participe cei aproape 180.000 de elevi înscriși în clasa a VIII-a. La examenul propriu-zis, din iunie, au participat 142.847. Un calcul ochiometric te face să zici wow, dar unde-s cei peste 35.000 diferență? Sînt pierduți pe drum: fie nu s-au prezentat, fie sînt corigenți. Să reiau: peste 35.000 de elevi e posibil să fie corigenți sau pur și simplu să nu dorească să-și mai continue studiile. Aproximativ 20% din totalul elevilor de clasa a VIII-a. O fi mult? O fi puțin? O fi acceptabil?

Apoi, problema subiectului la limba și literatura română. La materia asta se pricepe toată lumea care știe să citească, ba chiar și cei care nu știu, cam ca la fotbal. Să-l disecăm puțin.

Prima problemă care s-a dezbătut este legată de sursă. Fragmentul propus i-a aparținut Ioanei Pârvulescu, fiind decupat din cel mai recent roman al său, Inocenții. Academicianul Eugen Simion a tăiat în carne vie, întrebîndu-se retoric „ce mare carte e Inocenții?“ și afirmînd că „între literatura de calitate, clasică, exemplară, și cea ordinară“ este o mare diferență, punînd în opoziție – random, aș zice – un Hogaș și un Sadoveanu. Prea malițios în judecata tranșantă, criticul atinge o nuanță delicată: a propune la un examen național un text aparținînd unui scriitor contemporan este un risc. Pentru că oamenii vii sînt oameni și, inevitabil, trăiesc în cercuri de orgolii, de rivalități, de simpatii și antipatii. Nu tot ce nu e literatură clasică e ordinar, în aceeași ordine de idei. În peisajul contemporan literar, care e fluid prin definiție, Ioana Pârvulescu este o scriitoare decentă. Posteritatea va spune, desigur, mai multe. Dar credeți că un text din T.O. Bobe sau din Radu Pavel Gheo, pe care îi amintesc și eu random, n-ar fi putut trezi antipatii? Dacă scrutăm subiectele din ultimii zece ani însă, vom observa ușor că, pentru prima dată, s-a propus un text dintr-un autor contemporan. De ce?

Pe de altă parte, problema reală a textului propus este alta. Elevilor li se cerea să argumenteze că acesta este unul epic. Or, total nefericit ales, fragmentul e predominant descriptiv și, altă chichiță, e scris la persoana I, viziune subiectivă. Are hint-uri ale narativității? Are. Știu elevii că viziunea narativă poate fi și subiectivă? Știu. Dar sînt aspecte care se abordează secundar în gimnaziu, iar la un examen național, principiul de bază este raportarea la medie. Dacă vrei să vezi că elevul de gimnaziu știe ce e ăla un text epic, îi dai unul care să evidențieze clar tiparele genului: narațiune, deci acțiune, personaje, timp și spațiu, viziune obiectivă. Nuanțele sînt pentru liceu.

Nu în ultimul rînd, o problemă care a trecut neobservată o reprezintă formularea cerinței, în dezacord cu programa școlară. Elevilor li s-a cerut să argumenteze că este un text epic. Fără să intru în detalii, argumentarea este un tip de discurs care presupune o ipoteză cu substrat dubitativ. Se raportează, altfel spus, la o opinie. A argumenta că albul e alb și negrul e negru e un nonsens. Programa școlară, de altfel, asociază argumentarea cu opinia, iar pentru sarcini cum este cea primită de elevi la examen, propune motivarea. De altfel, atît modelul de subiect, care apare la începutul anului școlar, cît și subiectele din anii anteriori, respectau această distincție. Argumentarea, în aceeași ordine de idei, presupune alte tipare, ca discurs, care se cer evaluate distinct, fapt pe care subiectul nu îl face, să fim înțeleși: formulare de ipoteză, ordonarea argumentelor, concluzie, conectori specifici etc. De ce anul acesta s-a făcut această eroare?

Ca o ultimă nuanță: teoria evaluării spune că la un examen național acoperi o plajă largă dintre informațiile și competențele de evaluat și că nu evaluezi de două ori același lucru. Una dintre cerințe însă solicita elevilor să identifice două cuvinte care conțin vocale în hiat. Deci același conținut, evaluat de două ori.

27% din elevii care au susținut examenul nu au reușit să ia note peste 5. Să-i adăugăm celor care nu s-au prezentat. Rezultă un procent de aproximativ 40% din totalul elevilor care s-au aflat în clasa a VIII-a, aproximativ 73.000 de elevi. O fi mult? O fi puțin?

Rămîne să vedem, săptămîna viitoare, cum stă treaba cu bacalaureatul. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.