Durerea fizică şi alte dureri

Publicat în Dilema Veche nr. 716 din 9-15 noiembrie 2017
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Printre mărturisirile cutremurătoare ale unei femei rănite în nenorocirea de la Clubul Colectiv se numără și relatările cîtorva secvențe petrecute în spital. Într-un spital din România. Una dintre aceste secvențe face parte dintr-un film în care am jucat cei mai mulți dintre noi. Iar dacă n-am jucat direct, avem cunoștință despre felul în care au făcut-o apropiați de-ai noștri. Secvența e arhicunoscută. Oameni care se plîng de dureri, care mai de care mai diferite, apoi răspunsul pe care îl primesc: „Hai, mai taci din gură, că nu te doare nimic!“ Să depășim, de la bun început, pragul de demnitate cu care sînt întîmpinate persoanele în vîrstă: „mamaie“ sau „tataie“. Sigur, e o formă de drăgălășenie care face parte din cultura noastră. E o formă de a exprima un anumit nivel de apropiere, de familiaritate, poate chiar un anumit tip de căldură. Dar nu e o formulă care se adresează demnității pacientului. Pentru că – lucru valabil pentru mulți dintre noi – demnitatea nu prea se numără printre cuvintele pe care le asociem imediat cu ideea de ființă umană.

Venim dintr-o cultură în care demnitatea e înțeleasă, de multe ori, și dintr-o cu totul altă perspectivă. Alta decît cea care spune că îți cîștigi respectul prin calitățile pe care le ai, prin contribuția pe care o aduci, prin amprenta valorii pe care o lași în urma ta. Nu. Îți cîștigi respectul dacă înduri. Dacă nu exprimi faptul că te doare ceva, te chinuie, te muncește, te cutremură din temelii. Trebuie, cu orice preț, să suferi cu demnitate ca să fii considerat un tip tare, vrednic de respect. Exprimarea durerii, mai ales a celei fizice, e percepută în cheia văicăritului. În cea a tînguielii. Dacă te plîngi de durere, ești considerat o ființă umană slabă. Anumite conținuturi din cîteva sertare ale culturii în care am crescut ne învață că trebuie să rabzi. Și de durere, dar și de alte alea. Că trebuie să ții în tine pînă la un prag dincolo de care nu mai poți. Cu cît mai departe e pragul ăsta, cu atît mai respectabilă e statura demnității tale. Așa știm mulți dintre noi că se construiesc bărbatul puternic și femeia puternică. Îndurînd. Răbdînd. Dînd dovadă că nu sînt de mămăligă și că nu se plîng la prima durere. Dacă plîngi, ți se poate spune, în cel mai frumos grai, că „piși ochii“ de pomană. Orice formă de slăbiciune, orice vulnerabilitate, odată dezgolite, devin ținta caterincilor sau a expresiilor care te fac să te simți ultima firimitură căzută pe jos din ideea de ființă umană vrednică de respect. Nu ești considerat de la bun început un cetățean care are niște drepturi și trebuie să se bucure de o considerație firească. Trebuie să îți cîștigi statutul de persoană demnă. Îndurînd. Sau, pur și simplu, cumpărîndu-ți demnitatea, cu banii jos.

Povestea victimei de la Clubul Colectiv trecea prin mărturisirea unor dureri cumplite, întîmpinate cu celebra replică: „Ei, lasă, că nu te doare nimic!“ E important de spus aici că a discuta despre așa ceva nu implică tot ceea ce se numește doctor sau personal medical din țara asta. Există, fără îndoială, oameni care fac meseriile astea cu toată credința, pasiunea, solidaritatea și priceperea de care sînt capabili. Și cu toată perspectiva contemporană asupra meseriei pe care au ales-o. Discuția e despre plămada de idei din care venim, despre ceea ce ascundem – uneori fără ca măcar să știm că o facem –, despre ceea ce nu spunem pe față, despre o anumită compoziție a materialului din care sîntem alcătuiți. Cînd nu ne aflăm în lumina reflectoarelor, cînd nu trebuie să spunem ceva în fața lumii, cînd nu intră în joc statutul nostru de ființă modernă și „parte a culturii europene“, n-avem nici o problemă să spunem că un bărbat care se vaită de durere e un „fătălău“. Așa e și unul care plînge, indiferent din ce motiv. Așa e și unul care nu-și pocnește nevasta, dacă aia e obraznică. Așa e și unul care nu și-a educat copiii ca pe trupele speciale. Cît despre femeie, ce să mai zici?! Ea e slabă și proastă de la bun început. Din fabricație. „By default“, s-ar spune la masă și s-ar rîde bine minute în șir. Asta dacă n-ar sări o femeie care ar zice ceva de genul: „Ia mai lăsați, vitejilor, că vă plîngeți ca vițica proaspăt fătată, la cea mai mică durere! O femeie îndură de miliarde de ori mai mult decît voi!“ Oricum s-ar poziționa discuția, nivelul de la care plecăm de cele mai multe ori e unul de competiție. Cine îndură mai mult e cu atît mai calificat pentru o poziție de demnitate în ochii celorlalți. E un om puternic.

Nu prea acordăm statutul de demnitate unei ființe umane doar pentru că e o ființă umană. Poți să înțelegi un medic care vede zeci de cazuri pe zi. Unii pacienți sînt îngrozitor de enervanți. Alții se încăpățînează aberant să-și facă rău de unii singuri, pînă în ultima clipă, făcîndu-se că nu pricep sau pur și simplu neînțelegînd cît de mult rău își produc fără ca nimeni să-i forțeze să o facă. După care îi cer minuni doctorului, care e un bou dacă nu-i repară imediat. Alții nu se spală cu lunile sau cu anii, dar se prezintă lejer la un consult medical. Iar unii știu mai bine ce e de făcut, venind la doctor doar ca să-și confirme cumva propriul diagnostic și să scrie omul ăla în halat alb o rețetă, pe care tot pacientul o dictează. Alții răspund la orice, cu excepția întrebărilor simple, despre motivul pentru care se găsesc în cabinet. Unii sînt, pur și simplu, insuportabili. Care prea deștepți, care prea proști, care prea aroganți, care prea închipuiți. Uneori mint că-i doare sau se vaită preventiv, în eventualitatea că durerea o să apară la un moment dat.

Dacă e făcută cu adevărat, meseria de medic e una îngrozitor de grea. Poate fi meseria supremă. Pentru că e un amestec amețitor de lucruri care se bat cap în cap. Priceperea și sufletul. Și e un teren de continuă bătălie. Nu de cafteală. E marea bătălie care nu se poate purta fără cultul adevărat pentru demnitate, în toate dimensiunile ei.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.