Dileme ancestrale

Publicat în Dilema Veche nr. 687 din 20-26 aprilie 2017
Dileme ancestrale jpeg

Un coleg universitar, Iancu Parmenide, a stîrnit oarece conster­nare, recent, în mediul academic, anunțînd că-și dă demisia din func­ția de decan, în care stătuse, cu unanimă susținere și apreciere din partea co­mu­nității, peste doisprezece ani. Într-un a­nume sens, omul ajunsese să se confunde cu poziția respectivă, fără îndoială, din întemeiate rațiuni de vocație administrativă. Cuvîntul „decan“ căpătase, cred, măcar în DEX-urile online din România, un sinonim perfect în străvechiul substantiv propriu „Parmenide“. Ce se în­tîmplase așadar acum, la debutul celui de-al patrulea mandat (cîștigat lejer de Iancu, practic fără vreun contracandidat credibil), care să-l determine pe stimatul șef de facultate să ia o astfel de decizie radicală? Mi-a răspuns el însuși deunăzi, cînd l-am întîlnit prin Universitate. „Bătrîne“, a spus, „nu am mai făcut față la principiul imobilității normative, căruia m-am supus, într-adevăr, timp îndelungat, dar care, iată, în cele din urmă, m-a învins fără drept de apel. Nu trebuie să-ți explic ție, bănuiesc, ce înseamnă această imobilitate, întrucît ai fost și tu, ceva vreme, decan și știi, desigur, la ce mă refer. Pe scurt, mi-am dat seama rapid, încă din primele luni de administrație, că noi nu schimbăm nimic de facto, vreodată, în lungile și stufoasele regulamente și metodologii cu care lucrăm de generații întregi. Adică ele trec, aproape ad litteram, de la o promoție la alta, cu mici intervenții cosmetice (înlocuiri, cum ar veni, de prepoziții, conjuncții și, cel mult, adverbe în textele matusalemice ale legilor). Fondul însă este întotdeauna același, transmis, în eterna sa îmbrăcăminte a limbajului de lemn și după consacrata metodă copy-paste, de la o etapă istorică la următoarea. Nimeni nu se sinchisește să le rescrie, fie și minimal, darămite să le citească sau să le aplice!“

„Uite așa“, continuă Parmenide după un scurt repaus meditativ, „dacă rămîi suficient de îndelungat într-o funcție de conducere, la un moment dat, nu-ți mai poți reprima un gînd pervers, care te sîcîie sistematic, precum ucigașa picătură chinezească: la ce folosesc atîtea ședințe de dezbateri și polemici legate de substanța noilor acte normative (care, chipurile, trebuie aduse la zi și adaptate cerințelor prezentului), cînd, în realitate, toți admitem tacit, ele vor fi aceleași și mai departe, poate, să zicem, cu benigne retușuri stilistice? Totuși, n-aș vrea să mă înțelegi greșit. Nu ipocrizia contextului mă tulbura peste măsură de ani buni. Dacă am stat eu (spre) un deceniu și jumătate decan, ai certitudinea, sînt convins, că dețin de mult centura neagră cu zece dani în ipocrizie. Nu m-a apucat brusc eroismul mucenicesc, nu m-am simțit străbătut subit, în vreun fel, de puseurile conștiinței. Nicidecum. Sînt ce-am fost mereu, aidoma oricărui conducător care se respectă și care tinde să aibă funcția pe viață: un ticălos agreabil, o lepră simpatică, un nemernic fermecător. Ca atare, cum am trăit doișpe ani cu fățărnicia la masă, o mai puteam face, fără probleme, încă o sută. Nenorocita de revelație însă că hîrtiile din administrație nu-și înlocuiesc niciodată conținutul m-a împins către o altă obsesie, ce s-a dovedit a fi, din nefericire, fatală. Am început să mă întreb, compulsiv, cine a scris, ab origine, aceste regulamente și metodologii pe care generațiile ulterioare numai le-au înzorzonat lexical. Referindu-mă la planul strict academic, m-am gîndit că ele au apărut în laboratoarele birocratice ale sistemului de învățămînt Bologna. Eroare! Și astea se trag, cu mici modificări, din planurile strategice ale marilor instituții educaționale europene din Evul Mediu și ale primelor școli de gîndire antică.“

Iancu se opri îngîndurat, apoi reluă: „Și așa mai departe. Pas cu pas, citind hîrtiile ce ne înconjoară, te îndrepți spre zorii umanității. Îți zic sincer, cu puțin efort, în regulamentele cu care noi operăm astăzi, îl găsești chiar și pe Tata Moise, cu decalogul lui de fier! Mai mult, descoperi, probabil, și primele învățături (principii normative, cum ar veni) trasate cuplului originar Adam și Eva! Cine a fost deci autorul lor? Dumnezeu însuși? Sub presiunea incertitudinii, am eșuat într-o întrebare teribilă secundară: cine a existat mai întîi – omul ori regula? N-am mai putut să mă abțin și, într-un Consiliu de Administrație, m-am ridicat, răstindu-mă la rector, prorectori și ceilalți decani că discuția asupra noilor metodologii mi se părea inutilă, dată fiind neputința noastră de a stabili prototipul lor istoric. Voi înșivă, domnilor, le-am zis, habar nu aveți ce sînteți, ancestral judecînd lucrurile, indivizi sau principii, ouă ori găini…“ „Păi, și ce s-a întîmplat?“, am întrebat speriat. „Ce să se întîmple?“, a răspuns Parmenide. „Mi s-a cerut demisia. Și o fișă de evaluare psihiatrică… Ei, Codrine, abia acum e acum! Oare cine va fi conceput această fișă de evaluare psihiatrică ab initio? N-o voi accepta pînă nu mi se va spune!“ 

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Fa­cultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Studii de anglistică şi americanistică, Editura Junimea, 2016.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.