Lucrarea de licenţă

Publicat în Dilema Veche nr. 699 din 13-19 iulie 2017
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

Îmi povestește un amic: „Eram profesor stagiar într-o localitate din Bărăgan. Era pe la începutul anilor ’80 din trecutul secol și mileniu. Pe vremea aia, după încheierea studiilor la facultate urma repartiția. Obligatorie. Îți puteai alege, în funcție de media cu care ai absolvit, un post unde să-ți petreci următorii trei ani, ca stagiar. În cazul nostru, al filologilor, de regulă ca profesor stagiar. Erau, e drept, și colegi absolvenți de limbi exotice – chineză, arabă, hindi, de-astea – cărora nu prea aveau cum să le facă posturi în învățămînt și-i trimiteau atunci «în producție», pe la cine știe ce întreprindere, să pregătească vizita delegației chineze care s-ar fi putut să ajungă și pe acolo în cei trei ani legiuiți de stagiatură, să comande un lot de bujii.

Repartiția era, precum spuneam, obligatorie, dar nu foarte. Important era să-ți poți alege un post undeva unde știai pe cineva. Atunci puteai obține o hîrtie pe care să scrie că, pardon, o regretabilă eroare, noi nu avem de fapt nevoie de tov. stagiar, delegația chineză și-a amînat vizita, spaniola nu s-a predat în școala noastră niciodată, pe postul scos la repartiție tocmai a revenit din concediu de maternitate colega noastră cu remarcabile rezultate în activitatea didactică… Hîrtia se chema «negație». Aveai negație, erai un om fericit, intrai în zona acțiunii afirmative și începeai, eventual, să-ți cauți ceva de lucru prin urbea ta natală.

Promoția mea a fost una cu ghinion. Venerabila instituție a negației a fost subit suspendată, nimeni nu mai știa cine mai e în drept să-ți dea o hîrtie pe care să scrie «Vă rugăm, nu». În plus, au fost radiate de pe lista de repartiție toate orașele «mari» – nu știu exact ce însemna asta. Probabil, orașe în care eventual ți-ai fi dorit să trăiești. Așadar, Bărăganul să trăiască!

Într-un fel sau altul, ne-am descurcat. Se spunea, la vremea respectivă, că sînt trei feluri de posturi la repartiție: localități prin care trece trenul, localități în care se aude trenul sau în care s-a auzit de tren.

M-am integrat rapid într-un colectiv de profesori restrîns, dar inimos. Mai făceam naveta cu «Ia-mă, nene!», mă mai oploșeam serile pe la unul sau altul, învățam să fac focul în sobă și ochiurile la tigaie – dacă aveam și ouă. Copiii erau copii, încercam și eu să pricep cam ce fel de făpturi sînt.

Aveam însă o problemă. Mă bătea gîndul de însurătoare și n-aveam o lețcaie. Într-o zi cineva mi-a vîndut un pont. Șeful nostru de catedră urma să-și dea gradul I. Om cu familie, cu obligații, mă nțelegi, cînd să se mai ocupe de toate? Poate știu eu pe cineva din Capitală să dea o mînă de ajutor.

N-am căutat foarte mult și m-am pus pe lucru. Mai scriam cîte un capitol și-l dădeam mai departe, prin intermediar. Totul mergea strună, pînă într-o zi, cînd mă trezesc cu șeful că mă trage deoparte în camera pentru fumători – pe vremea aia, încă mai exista și așa ceva. Ținea între degete un snop de hîrtii pe care nu mi-a fost greu să le recunosc. Iar pe buze, o rugăminte. Dacă n-aș vrea să mă uit și eu pe capitolaș, parte din lucrarea de grad, work in progress. O opinie competentă e oricînd binevenită.

Întîlnirile de lucru s-au succedat cam jumătate de an, poate și mai bine. Veneam cu creionul roșu la mine, făceam corecturi, amendamente, sugestii pentru mai departe. Cred că în viața mea nu am fost mai autocritic. Am participat la un moment dat chiar și la o întrunire metodologică – cred că așa se chema – în care urma să se prezinte proiectul lucrării. Stăteam, împreună cu mai mulți profesori de specialitate din localitate, la o masă lungă, acoperită cu o față de masă albă, apretată, pe care erau presărate din loc în loc farfurii cu fursecuri. Regula era că nu e cuviincios să întinzi mîna înainte de concluzii. Am fost invitat și la susținere, însă am făcut gripă. Așa e cu sănătatea: mereu imprevizibilă.

Peste ani mulți primesc un telefon. Șeful are un copil mare, tocmai se pregătește să-și dea licența. Poate știu eu pe cineva care să-i fie coordonator la disertație. Consimt, ce să fac? Lăsați copiii să vină la mine. Și, stînd de vorbă, să înțeleg și eu către cine să-l îndrept pe copil, mă simt nevoit, în final, să adresez întrebarea: «Și v-ați gîndit deja la o temă pentru lucrarea de licență?»“

Amicul meu se pregătește de pensie și a căpătat deja metehne de-ale vîrstei: îi place să povestească. Eu nu știu pentru ce mă pregătesc, dar îmi place să-l ascult. 

Liviu Papadima este profesor de literatură română la Facultatea de Litere, prorector la Universitatea din București; coautor al manualelor de limba și literatura română pentru liceu, apărute la Humanitas Educațional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.