Cum să scapi de manele

Publicat în Dilema Veche nr. 627 din 25 februarie - 2 martie 2016
Comunismul se aplică din nou jpeg

Hanul din centrul tîrguşorului Hermagor îl are pictat pe faţadă pe împăratul Franz Joseph. Povestea spune că, în 1856, luminatul Kaiser chiar a tras la acest han, timp de vreo oră şi jumătate, în drumul lui spre fortul Klagen (Klagenfurt), probabil cît să‑şi tragă sufletul şi să-şi schimbe caii. Peste tot în Austria, în Germania şi prin alte ţări civilizate, observăm cum casele, hotelurile sau cîrciumile au poveşti de felul ăsta. Împăraţi, muzicieni, savanţi, filozofi sau scriitori sînt păstraţi în memoria comunităţii, prin asemenea istorioare şi plăci comemorative. Beethoven, de exemplu, a locuit în nu ştiu cîte locuri din Viena şi a băut în şi mai multe. La noi, din păcate, mai toate casele, adică blocurile, au fost „făcute“ de Ceauşescu şi nu pot avea nici un fel de memorie. Chiar şi celebra cîrciumă unde pînă mai ieri mînca fostul nostru preşedinte (chiar dacă nu-l chema Franz Joseph), Golden Blitz, a fost demolată între timp şi nu mai e aceeaşi. Totul se schimbă rapid, totul se uită imediat, într-un fel de mare tradiţie locală a spontaneităţii.

La Hermagor, doar două femei (mamă şi fiică) ţin întreaga pensiune, muncind de dimineaţa pînă seara, făcînd toate cele necesare, de la bucătărie, bar şi recepţie pînă la întreţinerea zilnică a celor peste 20 de camere, cu băi cu tot. Uneori, le ajută şi un bărbat, care se ocupă în special de aprovizionare. Cinstesc memoria (vizitei) împăratului prin hărnicie şi curăţenie. Kaiser-ul supraveghează şi el, cu ochi de vultur, toate locurile importante ale hanului, din nenumăratele tablouri în care şade comod, cu uniforma lui albastră plină de decoraţii. Pare că vede orice fir de praf rămas neşters de pe mobile. În hol, privirea îi e mai blîndă, în sala de mese însă, probabil că noi, românii, vorbeam cam tare, fiindcă monarhul chel şi cu barbă ne-a privit de fiecare dată cam chiorîş pe sub sprîncenele lui stufoase. Eram nişte supuşi mai îndepărtaţi. Dacă stăm să ne gîndim mai bine, el chiar a fost împăratul unora dintre bunicii noştri. În sala de mese e ajutat şi de privirea aruncată peste umăr de împărăteasa Sissi.

Culmea e că, ajungînd acasă la Bucureşti, aveam să-i vedem pe amîndoi (cum le potriveşte cineva pe toate, pe lumea asta) la televizor, în filmul cu Romy Schneider.

Austria de azi, chiar dacă nu mai e imperiu, funcţionează la fel de bine. Şi pare că totul acolo porneşte de la curăţenie. Totul e bec, cum s-ar zice, iar prima lovitură pe care o primeşti cînd ajungi la Otopeni e praful şi mizeria de pe maşini. Mă rog, aici se zice că e şi din pricina naturii păcătoase, prăfoase, a Bucureştiului. Mă tem să nu fie şi natura noastră potrivit căreia, pînă la urmă, de toate se alege numai praful.

Tot legat de natură, nu pot uita brazii care au început dintr-odată să se scuture unul după altul de zăpadă, foşnind uşor, în timp ce întreaga pădure se acoperea cu o perdea de puf alb. Nu-l pot uita nici pe omul paralizat de la brîu în jos care schia într-un fel de scaun cu un schi sub el şi cu beţe ajutătoare terminate cu scurte tălpici. Părea a se bucura de schiat asemeni tuturor celor din jur. Au mai fost şi copiii de şcoală care, după ce şi-au terminat antrenamentul chinuitor, au aruncat schiurile cît colo şi, cu mare veselie, au început să rostogolească zăpada pentru a face un mare om. Sau fetele „rele“ care fumau la marginea pîrtiei.

Dar cînd s-a oprit telegondola deasupra prăpastiilor (pe cel mai lung traseu de transport pe cablu din Austria) şi ne-au anunţat prin megafon că e o defecţiune pe care încearcă s-o remedieze cît mai repede şi că următoarea comunicare va fi peste fünfzehn Minuten? Ne-am întrebat dacă avem destulă dextroză prin buzunare pentru a putea trece noaptea acolo, în ger. Atunci, nu mai semăna cu Austria. Unde era Kaiser-ul, să vadă? Dar de lipsa utilajelor de bătătorit pîrtiile din Nassfeld o fi avut cunoştinţă? Că după ninsoare toate arătau ca în Predealul de pe vremea lui nea Nicu: pline de movile selenare. Apropo, e şi motivul pentru care nu recomand sub nici o formă staţiunea schiorilor din România care sînt învăţaţi cu servicii bune din partea austriecilor. Dar dacă treceţi prin localitatea Hermagor, nu uitaţi de hanul din centru… în ciuda unei impresii de vetust şi a privirii severe a Kaiser-ului.

Ca să nu mai zic de Jokl’s Hütte, o căbănuţă din zona Nassfeld, unde ne-am uscat mănuşile la flacăra şemineului cu lemne, am comandat supă de usturoi cu crutoane, şniţel vienez şi ştrudel de mere cu sos de vanilie, am ascultat ABBA şi am privit cum ningea afară.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.