Cum să ghicești viitorul cînd plouă

Publicat în Dilema Veche nr. 800 din 19-25 iunie 2019
Cum să ghicești viitorul cînd plouă jpeg

În timp ce-și lucra ogorul, un țăran a găsit un ficat. I l-a dat lui Don Luigi. Don Luigi l-a luat.

Datorită acestei întîmplări simple avem astăzi singurul model inscripționat al unui ficat (de oaie) din Italia antică. După ce a fost descoperit accidental, în 1877, lîngă Piacenza, au trecut vreo zece ani pînă cînd obiectul, pasat de la conte la preot și așa mai departe, și-a găsit locul la muzeul din fosta colonie romană din Valea Padului. Obiectul, esențial pentru înțelegerea religiei etrusce, are și o extraordinară tactilitate. Fiind de bronz, ținut în mînă e suficient de greu ca să i simți viața materială. În plus, pe fața plată apar trei protuberanțe; una e vezica biliară, de-o parte și de alta a ei fiind lobul caudat și vena cavă inferioară, toate în mărime naturală.

Altminteri artefactul este, în principal, un suport pentru informație, adică pentru 42 de inscripții etrusce, scrise de la dreapta la stînga, fiecare într-un compartiment precis desenat: o hartă a cosmosului supraimpusă pe un cadastru anatomic. De jur împrejur, pe marginea modelului sînt marcate 16 mici sectoare, în interior aflîndu-se o roată cu 6 compartimente și alte 18 zone, inclusiv pe vezică. E un fel de Piticot magic, cu cîte un nume de zeu în fiecare compartiment. Pe spate, modelul e împărțit de reprezentarea corectă a unui ligament în doar două regiuni, dedicate „Soarelui“ și „Lunii“.

Obiectul trebuie să fi aparținut unui haruspex, un specialist în consultarea măruntaielor de animale (între care un rol esențial îl avea ficatul pentru hepatoscopie) pentru a înțelege dorințele zeilor și ce ascunde viitorul. Citind în Titus Livius, să zicem, cît de frecvent se făceau asemenea sacrificii și cît de firești păreau tuturor, aproape uiți că erau o barbarie – iar apoi uiți că oricum nu civilizația noastră, bogată în barbarii de tot felul, e chemată să judece.

Greu de zis dacă modelul de la Piacenza era folosit ca un instrument de realizat divinația sau ca material didactic, pentru a pregăti noua generație de funcționari religioși. Un haruspex era în orice caz adesea consultat înainte de o acțiune militară. Poate ficatul nostru a fost pierdut lîngă Piacenza cîndva în timpul războaielor civile din vremea lui Sulla.

Semnele descoperite pe ficatul unui animal erau evaluate, în funcție de localizarea lor, drept fiind sub jurisdicția cutărui sau cutărui zeu, cu prerogative mai vesele sau mai sumbre. Un haruspex consulta în același timp și microcosmosul (ficatul animalului), și macrocosmosul (cerul și fulgerele). Într-adevăr, zonele de pe margine reflectă structura lumii celeste etrusce, împărțite, foarte specific, în 16. Știm asta de la un tip numit Martianus Capella, născut în Cartagina, scrie în secolul V, folosind poate o traducere latinească a unui text etrusc despre arta divinației, pierdut pentru noi, și dă probabil acestor informații un baiț neoplatonic. Ni-l închipuim deci pe cel care interpreta fulgerele așezat cu fața spre sud în ploaie și verificînd pe harta cerului în casa cărui zeu a avut loc fulgerul. Și ficatul, și cerul sînt împărțite într-o parte favorabilă (pars familiaris) și una nefavorabilă (pars hostilis). De fapt, fiecare zeu are ambiguitățile lui – unii apar de mai multe ori pe ficatul din Piacenza, păstrînd tradiția oracolelor prielnice care adesea vin cu un fine print tragic.

Unul din aspectele cele mai interesante, după mine, ale civilizației antice sînt fenomenele de transmisie și adaptare ale religiei și tehnologiei orientale în lumea greacă a secolelor VIII-VII î.Hr. (Despre mecanismele intime de corelare ale religiilor politeiste antice cu tehnologia s-a scris încă extrem de puțin.) Există ficați de teracotă inscripționați din Babilon cu două mii de ani mai vechi decît cel din Piacenza. S-a presupus și că hepatoscopia ar fi ajuns în Italia odată cu migrația etruscilor acolo din Anatolia. Dar o origine în Turcia de azi a etruscilor nu mi se pare încă dovedită, în ciuda titlurilor din ziare bazate pe o cercetare genetică făcută destul de heirupist. De altfel, interpretarea informațiilor legate de ADN-ul unor populații întregi pare să se facă azi cu judiciozitatea cu care un copil folosește o sabie cu laser. Mai probabil, etruscii au preluat citirea în ficat de la greci, care luaseră ideea din Orient pe filieră, să zicem, cipriotă. Bineînțeles că un obiect așa recent ca ficatul de la Piacenza (după 100 î.Hr.) a fost produs într-o atmosferă elenistică mai eclectică, marcată de astrologii caldeeni. Pe de altă parte, cei cam 28 de zei de pe modelul piacentin nu au nimic oriental – jumătate sînt etrusci, jumătate din alte regiuni italice (nu mai vorbesc despre echivalări cu religia greacă și de faptul că nu toți sînt chiar zei: printre ei apar și Heracle și cîteva denumiri generice pentru Hotar, Pămînt etc.). De observat un lucru: și modelul piacentin, și un alt ficat de teracotă, fără inscripții, găsit în Italia, la Falerii Veteres în Etruria, au marcate pe ele două mici crestături care corespund unor linii pe care acest organ le prezintă în mod natural. Or, babilonienii le teoretizaseră și răsteoretizaseră deja pe ambele ca manzazu și padanu (aproximativ Prezența și Calea – akkadiana mea e la pămînt, pentru că nu există telenovele în această limbă la care să mă uit).

Un ghicitor etrusc – numit Aule Lecu – a ținut cîndva să fie reprezentat pe urna lui funerară tolănit, ținînd în mînă ficatul pe care îl examinează cu un aer învățat. Și probabil că multe din simbolurile de azi ale statutului vor părea altora – după ce va mai ploua suficient – la fel de caraghioase.

Foto: Ficat din Piacenza, Mantik, wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.