Cafeaua de la ora douăsprezece

Publicat în Dilema Veche nr. 663 din 3-9 noiembrie 2016
Cafeaua de la ora douăsprezece jpeg

Doamna Petronela venise cu capsa pusă, în acea dimineață, la serviciu. O indispuseseră, din nou, cei doi copii ai ei, Manuel și Manuela, elevi de ciclu liceal terminal. Manuel se pregătea, chipurile, de Bac, iar Manuela învăța încă – vorba vine! – în clasa a XI-a. Poate părea cam dură atunci cînd își ironiza odraslele în felul acesta: „chipurile“ și „vorba vine“. Tocmai ea, ar fi putut spune cineva, Petronela Zorliu, care nu avea decît zece ani de școală și lucra pe post de femeie de serviciu! Femeie de serviciu, într-adevăr, la Rectoratul uneia dintre cele mai mari și prestigioase universități din țară, dar, oricum ai fi dat-o, tot femeie de serviciu se chema că era! Nu făcea însă acest lucru întîmplător. Vor fi terminînd Manuel și Manuela, în curînd, liceul, dar tare mai erau alintați și neserioși! Precum majoritatea colegilor lor de generație! Ăștia mici nu mai știau deloc, frate, ce-i greul în Europa noastră unită! Copiii de azi se prefăceau că trăiesc, nu mai trăiau real, așa, ca pe vremuri. Existența, pentru ei, se definea fix cum observase doamna Zorliu: cu „chipurile“ și „vorba vine“. Toată ziulica „pochemoni“ (habar n-avea ce însemna asta!) pe telefon, hîrjoană pe computer, distracție pe televizor! Nu tu muncă, nu tu responsabilitate, nu tu nimic. Păi ea, la vîrsta lor, se măritase deja și făcuse și doi bebeluși. Da, chiar pe ei îi făcuse! În niște chinuri de plîngeau infirmierele pe la colțurile spitalului de milă, cînd o vedeau cum mai zbiară. Nu-i mai ardea de joacă, deși nu devenise încă majoră. Apoi, cînd era micuță, pe vremea lui Ceaușescu, ce să mai zică? Toată săptămîna robotea acasă și mergea și la școală. Cu siguranță, învățătura primită de Petronela la vremea respectivă, în anii ’80 adică, pînă în treapta a doua (cînd rămăsese gravidă și a trebuit să abandoneze!), valora mai mult decît trei facultăți urmate în prezent. Erau altfel oamenii în trecut, dom’le! Mai drastici! Nu ca acum: molcuți, mereu cu ochii în ecrane, nemulțumiți, pretențioși și leneși!

Înainte să plece la muncă, Manuel și Manuela o chemaseră să-i arate pe Internet un filmuleț, bineînțeles, distractiv. O prostie. Filmarea fusese realizată la o nuntă din America, într-o biserică din aia de-a lor, sectară. Lume multă, îmbrăcată frumos, mirii la altar. Popa – mă rog, predicatorul ăla al lor, pastorul sau ce-o mai fi fost! – cu Biblia în mînă, foarte solemn, le citea ceva. Manuel i-a tradus. Cică i-a rugat pe însurăței să repete: „Eu, cutare și cutare, te iau pe tine, cutare și cutare, să-mi fii soție/soț în fața legii lui Dumnezeu“ și așa mai departe. Cînd colo, ce să vezi? Ăștia doi, ginerică și mireasa, numai de repetat nu repetau! Își băteau joc, spuneau măscări (își amintea exact că bărbatul ar fi strigat: „Te iau pe tine să-mi fii mîncătoare de clătite…“!). Și toți spectatorii cădeau pe jos de rîs, nu alta! Popa se oprea nedumerit și o lua de la capăt, zîmbind înțelegător. Ei, cum, Doamne, să se întîmple așa ceva la o nuntă și în ditamai biserica sfințită?! Tinerii ăia se distrau. Pînă și acolo, în fața părintelui! Nu le mai ajungea panarama! Iar pastorul, om bătrîn, tolera comportamentul ăsta! În loc să le împuște cîte un Ceaslov peste cap și să-i afurisească, el le accepta nesimțirea și le citea din nou și din nou. Vai, vai, vai, că rău s-a mai schimbat omenirea capitalistă! Și măcar dacă n-ar fi fost la mijloc ziua de joi, cu ședința ei de Senat cu tot!… Întrunirile acestea din universitate rămîneau, pentru ea și pentru ajutoarele ei de la Rectorat, cele mai grele intervale dintr-o lună de activitate. Făceau peste o sută de ceaiuri și peste o sută de cafele. În plus, mergeau cu tava plină, într-o echilibristică amețitoare, prin imensa sală de ședințe, oprindu-se la fiecare participant: „Dumneavoastră vreți ceai? Dumneavoastră, cafea?“ Pînă cînd le apuca pe toate cu leșin. Profesorii – deh, oameni trăiți și în timpuri trecute! – înțelegeau situația. Foarte drăguți, apucau repede ceva și spuneau, politicos, „Săru’ mîna!“. Dar studenții, Dumnezeule, studenții… Ca noua generație. Doreau și ceai, și cafea. „Ba nu, cafeaua luați-o înapoi!“, „Ba nu, ceaiul să-l luați!“, „Stați așa! Vreau și zahăr!“, „Nu vreau zahăr!“, „Ba vreau! Și dați-mi și lapte!“, „Nu vreau lapte!“ Curgeau apele, atît pe ea, cît și pe celelalte fete.

Joia asta nu fu, din păcate, diferită. Parcă nu se enervase destul dimineață cu ipochimenii ăia din America (oare „ipochimen“ venea de la „pochemon“?)! Trebuia să-i mai vadă și pe ăștia din România – așa-zișii „studenți senatori“! Năzuroși, încruntați, cu ochii în telefoane. Iat-o și în fața ăluia cu plete, de la Limbi Orientale, care o scotea întotdeauna din minți. N-o cruță nici acum. „Lăsați-mi două cafele! Și lapte… Hai că merge și un ceai! Numai să fie de fructe! Mă întreb sincer de ce nu aveți prevăzute în protocol și niște dulciuri? E cam rudimentar serviciul în varianta lui actuală, să știți! N-ar strica și niște șervețele aromate! Chiar, vorbind despre arome, mi-am adus aminte: spuneți-mi, niște apă cu lămîie n-aș putea primi?“ Petronela, roșie ca un rac, răspunse calm: „Ba da! Numai o secundă!“ Își rugă colegele (mirate!) să ia ceștile rămase și să le așeze unde doreau. Eliberată de povara porțelanurilor, înhăță tava goală, masivă, din inox, cu mîinile sale vînjoase, de femeie trecută prin viață, și o izbi cu sete, repetat, de freza bogată, pînă cînd îi văzu posesorul alunecînd sub masă, într-un somn adînc… 

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Fa­cultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Studii de anglistică şi americanistică, Editura Junimea, 2016.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.