Apocalipsa – o interpretare de doi bani

Publicat în Dilema Veche nr. 720 din 7-13 decembrie 2017
Apocalipsa – o interpretare de doi bani jpeg

Două pasaje-cheie din cartea Apocalipsei pot fi explicate, am impresia, prin aspectul unor monede romane. Acolo, capitolul 17, dedicat „desfrînatei celei mari“, cuprinde o viziune în care nu se întîmplă absolut nimic și care, fiind atît de statică, e desigur descrierea unei opere de artă văzute cîndva de Ioan. Opera respectivă, probabil ceva oficial, vreun mare basorelief roman, nu ni s-a păstrat direct, ci doar reprezentată pe monede bătute de împăratul Vespasian. Monedele astea (sesterți), vechi de vreo douăzeci de ani la data la care e scrisă Apocalipsa, adică deja sub Domițian, fiul lui Vespasian, erau comune în provincia romană Asia, în care trăia autorul celui mai dificil text din Noul Testament. Pe revers, personificarea Romei ca zeiță „şade pe ape multe“ (17:1), adică atinge apele Tibrului, și el antropomorfizat. Pe fruntea ei e scris un „nume tainic: Babilonul cel mare“, adică evident Roma (e ciudat ca într-o viziune personajele să fie identificate cu o legendă scrisă). Ea e așezată pe o „fiară roșie“ (17:3) cu „șapte capete“ reprezentînd (ne explică Ioan) „șapte munți“. Asta pentru că în registrul inferior al monedei apare lupoaica alăptînd gemenii, iar zeița se profilează pe fundalul celebrelor șapte coline ale Romei. Lupoaica, simbol dintotdeauna al Romei, trebuie să fi contribuit și ea la interpretarea (oricum necesară pro domo) a zeiței ca „desfrînată“, dat fiind că lupa înseamnă în latină, cum se știe, și „prostituată“. Poate poziția ei să fi părut lascivă, deși sigur nu asta era intenția – zeița e în ținută militară și ține în mînă o mică sabie (parazonium), care devine în mod convenabil (la 17:4) „un pahar de aur“. De ce concentrează Roma atîta ură? Problema trebuie să fi fost cultul acordat Romei ca divinitate, cu sacrificii, preoți și tot tacîmul. Acest cult era foarte puternic tocmai pe coasta egeeană a Turciei de azi, ale cărei cetăți (în speță, Smirna) fuseseră de altfel primele care să-l adopte, adică tocmai zona unde Ioan scrie Apocalipsa (indiferent că în Patmos sau undeva pe-acolo).

Al doilea mic comentariu numismatic se leagă de un pasaj celebru: „Cine are pricepere să socotească numărul fiarei; căci este număr de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase“ (13:18). Una dintre speculațiile mai cunoscute este că acest număr s-ar obține adunînd valoarea numerică a literelor ce alcătuiesc numele lui Nero, nu în latină, unde literele nu au valori numerice, nici în greacă, unde rezultatul nu se potrivește defel, ci în ebraică, numele folosit în calcul fiind mai exact Nero Caesar. Ce-i drept, o transliterare corectă din greacă în ebraică dă 676, însă un document aramaic antic găsit la Wadi Murabba’at transliterează numele și titlul eliminînd un „iod“ (qsr în loc de qysr pentru grecul Kaisar), suma devenind astfel 666. Soluția asta rămîne totuși un pic trasă de păr. Așa că aici mă interesează o propunere ceva mai plauzibilă, legată tot de o monedă pe care Ioan se poate să o fi avut în buzunar sau pe masă în timp ce scria. Titulatura imperială completă folosită de Domițian era Imperator Caesar Domitianus Augustus Germanicus (ultimul termen însemnînd învingătorul germanilor). În provincia Asia, unde se vorbea greaca, traducerea era Autokrator Kaisar Domitianos (ceva mai rar Dometianos) Sebastos Germanikos, care pe monede, firește, trebuia prescurtat zdravăn. O abreviere posibilă este A KAI DOMET SEB GE, pentru care suma literelor (A = 1, K = 20 etc.) este cea dată în versetul citat din Apocalipsă. Abrevierile acestea sînt atestate fiecare în parte pe monedele din Asia romană, dar, ce-i drept, încă nu s-a găsit o monedă cu toate cinci în exact această formă (am văzut monede pe care Germanikos e prescurtat ca G, GE, GER, GERM, GERMA…). Prototipul asupra căruia inițiații puteau aplica operația de gematrie propusă de Ioan nu a fost deci găsit încă, deși existența lui poate fi postulată.

Paralele cu arta și cultura materială păgînă, și în speță cu cea a dinastiei Flavienilor (Vespasian, Titus, Domițian), nu sînt deloc deplasate. Pasajul cel mai des folosit pentru datarea cărții lui Ioan, text halucinant care altminteri nu-ți dă nimic concret de care să te legi, este în capitolul 6, în care se anunță că va fi foamete, grîul și orzul se vor scumpi, „dar să nu vatămi untdelemnul şi vinul!“. Or, prin anii 90 ai primului secol creștin, tocmai împăratul Domițian a dat un edict de distrugere a jumătate din viile din provincii, ca să protejeze vinificatorii din Italia sau ca să încurajeze plantarea de cereale în loc. O delegație din provincia Asia a fost trimisă la el să l convingă să nu li se aplice decretul, și chiar au reușit, în mod miraculos (deși arheologii nu sînt siguri că edictul a fost realmente aplicat în vreo provincie). Datarea e coroborată și de faptul că pentru Roma se folosește numele de cod „Babilon“, ceea ce n-ar avea sens decît după anul 70 d.Hr., cînd romanii, ca altădată babilonienii (587 î.Hr.), au cucerit Ierusalimul și au distrus Templul. Nu vreau, bineînțeles, să reduc mesajul teologic al Apocalipsei la o uscată contabilitate, ci doar să-l contextualizez, chiar dacă e vorba doar de my two cents. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Trecerea, Cartea Românească, 2016.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.