Numai pentru abonati

Radu COSAŞU | Din vieaţa unui extremist de centru...

Adam Michnik și „experiența românească”

Pentru că nu pot fi idilico-angelic ascultîndu-l, cred că e o datorie de obiectivitate să consemnez ideile cu care Adam Michnik contrazice corectitudinile noastre politice, de dreapta şi de stînga, conformismele şi comodităţile noastre, numite concis de Andrei Pleşu „experienţa românească“.

 

12 comentarii 3728 vizualizări
Aparut in Dilema veche, nr. 371, 24-30 martie 2011

4

„...N-o înţeleg pe Herta Müller. Nu înţeleg ce le reproşează intelectualilor români care au fost puşi în pericolul de a intra în închisoare. De ce nu-i ceartă pe Helmut Kohl sau pe François Mitterrand, care n-au fost în nici un pericol?“

sofism. de ce nu-i cearta si pe chinezi?!

Fascisti viscerali

Multumesc lui bvla 2000 ca mi-a inteles mesajul. Sunt scutit astfel de o buna parte din explicatii. Cred ca am fost pana le urma inteles cumva si de stimabilul domn Goe (PS-ul primei postari este "la obiect", e vorba de perceperea cu totul disproportionata a acestor ticalosii). Nu este intentia mea sa fac paralele intre national- socialism si comunism. Chiar daca provin din acelasi trunchi, delirul colectivist, este vizibil cu ochiul liber care dintre ele continua cu impunitate "binefacerile". Enormitatea
(vezi ultimul paragraf al articolului) consista in a pune semnul egal intre comunisti si opozantii lor dar si in a relativa bestialitatea prin expresii ca "generalizare anticomunista" (care ar lasa sa se intrevada ca ar exista undeva, nu se stie unde, un comunism bun; care dintre ele, ca toate au fost un fiasco?). Invit pe oricine sa gaseasca oriunde doreste,in mass-media occidentala, ceva gen "generalizare antinazista" sau "topica si logica urii antinaziste este similara cu topica si logica urii naziste". Va suna bine, doamnelor si domnilor ?
Domnul Michnik se autodescalifica. La fel si cei care-i tin isonul.

PS "De ce nu poate exista un Nuremberg al comunismului? Vast subiect."Da, vast subiect care in mod manifest nu da de gandit nimanui, nici Dilemei. Una dintre explicatii este, in mod sigur, ca el nu se poate face contra marxistilor occidentali, masiv reprezentati la parghiile discursului oficial sau chiar in fruntea politicii (vezi Giorgio Napolitano, Cohn-Bendit, Joschka Fischer).

Antifascism visceral contra anticomunism visceral

Subiectul din titlu merita o dezbatere mai larga. Dar unde, ca vine peste noi urmatorul numar. Oare putem sa continuam tot aici?

Arpad

Sunteti prea convins de adevarul d-voastra pentru a fi convingator. Nu este vorba despre faptul ca ar exista comunism bun ci de faptul ca fapte, fiinte, lucruri care au coexistat cu comunismul sunt asociate fortat acestuia si tratate otova de catre niste imbecili care-si imagineaza ca asocierea cu tabara cea buna, anticomunista, le-ar putea masca imecilitatea. Si cu cat sunt mai imbecili cu atat sunt mai viscerali, adica mai anticomunisti in imaginatia lor. Incarcatura afectiva negativa care se degaja din discursul d-voastra vizavii de blajinii Radu Cosasu si Adam Michnik denota o inadecvare in raport cu realitatea pe care daca n-o sesizati singur degeaba v-o semnalez eu.

Minunat

Minunat articol, ochi de regizor aranjand nuantele intre adevar si dreptate. Un extremist de centru e un radical, in sensul unui articol al lui Ivasiuc, merge la radacina lucrurilor. Sunteti la centru cand comentati polemic.

Noica un las?

Asa este: „Cineva... scria o carte onestă despre Dante, fără să-l citeze pe Stalin, pe Ceauşescu, acest lucru a necesitat adesea curaj...“
Deci un Constantin Noica, proslavit de Liiceanu si Plesu, a fost un las, caci in cartile lui se gasesc peste tot referinte la marxism, "ideologia politica stiintifica" etc. Exemplu: Cuvint impreuna despre rostirea romaneasca, pp. 16, 18 (Humanitas 1996). Dar asta este: ce ne convine e alb, ce nu ne convine e negru, chiar daca ambele sint gri...

Fascism si antifascism...

...sunt doua notiuni vanturate pana la sufocare in mediile occidentale, prima pentru a desemna "raul absolut", a doua pentru a desemna eroismul. Nu aceeasi soarta o au comunismul si anticomunismul, primul fiind numai un rau relativ, foarte discutabil iar al doilea un fel de handicap demn de persiflare.
Cam pe aceasta pozitie se situeaza domnul RC cand scrie despre "anticomunisti viscerali" ca si cand aceasta atitudine ar fi reflexul condamnabil al unor indivizi cam trogloditi. In felul acesta domnia sa se inscrie in nobila descendenta intelectuala a neuitatului Georges Marchais care, se stie, pronunta frecvent expresia cu pricina, contribuind substantial la popularizarea ei.
Il invit deci pe domnul RC sa reflecteze asupra efectului pe care l-ar face expresii simetrice, precum "antifascism visceral", "prejudecati antifasciste", utilizate analog, asupra victimelor national-socialismului (si nu numai asupra lor).
Spre rusinea societatilor "civilizate" condamnarea oficiala, formala si fara conditii a comunismului inca n-a avut loc.Nici interzicerea simbolului sinstru reprezentat de secera si ciocan (macar pe motiv de agresiune prin "kitsch") n-a avut loc.
Iar daca ar fi sa-l ascultam pe Michnik (si pe devotii sai) nici nu vor avea loc.
Cui prodest ?

Vis Ceralau

Tare nostima de fiecare data incercarea de a convinge ca-comunismul si fascismul sunt unul si acelasi lucru si prin urmare ar trebui tratate exact la fel. Dar stimate domn chiar exista "antifascisti viscerali". Adica tampiti. O poala de rusofoni ii considera pe moldovenii din Basarabia care declara ca vorbesc limba romana ca ar fi fascisti. Mai aproape de d-voastra se afla un alt antifascist visceral: Victor Ponta. Deci exista. Antifascistii ca si anticomunistii pot fi viscerali, tampiti, cretini, fara motiv. Ar fi extraordinar daca s-ar putea trata toate tarele unui individ atat de usor prin simpla prin aderarea la anticomunism sau la antifascism, daca preferati. Cu toate lucrurile pe care le au in comun, fascismul si comunismul sunt destul de diferite in fond, forma, efecte. Destul de diferite incat sa merite un tratament separat, nu colectiv. Si la fel adeptii si simpatizantii lor.

P.S. Ca comunismul si comunistii n-au fost pedepsiti pe masura crimelor comise e una, ca n-au fost pedepsiti in aceeasi masura cu fascismul e alta, iar ce incearca sa spuna dl. Radu Cosasu este inca si mai diferit. Unii comentatori sunt insa viscerali. Or fi anti. Fascisti? Comunisti? Sau pur si simplu asa cum sunt? Numai Dumnezeu poate sti.

Stimate Dl. Goe

Cred ca problema ridicata de dl. Arpad e mai profunda. Exemplul dumneavoastra cu rusofonii nu cred ca e valabil, apelativul "fascist" fiind atribuit inca din perioada stalinista postbelica tuturor "dusmanilor poporului" sovietic (inutil cred sa fac trimitere la "Arhipelag"). Asta nu face din rusofoni "antifascisti viscerali". Ei numesc fascisti pe oricine li se impotriveste din lipsa de termeni cauzata de limba de lemn, caractertistica cominismului, cu care au fost obisnuiti. Nu cred ca termenii au aceiasi greutate. Daca un publicist utilizeaza sintagma "anticomunist visceral" aceasta trece pentru cei mai multi cititori neobservata (ca si in cazul de fata). Nu cred ca in cazul folosirii sintagmei "antifascist visceral" lucrurile ar sta la fel. Dar ia imaginati-va ca o persoana publica ar numi pe cineva "antinazist visceral". Cum credeti ca ar fi catalogata respectiva persoana publica? Nazismul a fost judecat si condamnat definitiv, unii dintre criminalii care l-au slujit ajungand sa-si ispaseasca pedeapsa mult dupa terminarea procesului de la Nurenberg. Procesul comunismului n-a avut loc si iata ca Adam Michnik ne propune sa-i iertam criminalii. Nu vi se pare ca se cantareste cu etaloane diferite?
Cu toate acestea articolul domnului Cosasu ramane superb.
Cu stima
bvla2000

Ba da, mi se pare!

Si cred ca asa si trebuie sa fie. Comunismul si nazismul nu sunt la fel. (Sper ca se va initia o dezbatere pe tema asta). Fiecare fel de totalitarism trebuie tratat punctual. Orice incercare de a folosi precedente si similitudini cu alte feluri de totalitarism este contraproductiv, generator de confuzii si tergiversari in chiar procesul de restabilirea a adevarului si a vinovatiilor carora le sunt necesare verdicte si pedepse.

Anticomunistii viscerali pot fi la fel de falsi anticomunisti pe cat sunt falsi antifascisti, antifascistii viscerali din Rusia si din Ponta-gonia.

De ce nu poate exista un Nuremberg al comunismului? Vast subiect.

Un scenariu si o intrebare: Doua cupluri, doua familii, A s B. In familia A exista dragoste, armonie, fericire. Dupa 25 de ani de casnicie sotul aude unele zvonuri despre posibile infidelitati ale sotiei petrecute de mult , in tinerete. Imaginatia si gelozia tarzie il duc la convingerea ca totul s-a petrecut aevea si decide sa-si pedepsesca consoarta. Planuieste uciderea acesteia si duce planurile la bun sfarsit asasinandu-si cu cruzime sotia.

In familia B lucrurile merg prost de la inceput. Sotul este alcolic, gelos, tiranic. Isi chinuie sotia prin comportamentul sau zi de zi astfel incat dupa 15 ani de casnicie sotia se sinucide.

Care dintre cei doi ar trebui pedepsit penal? Care dintre ei ar trebui considerat criminal?

Un vot pentru Radu Cosasu!

Din punctul meu de vedere articolul d-lui Radu Cosasu este exemplar. Exemplar sub aspect semantic, stilistic, logic, dar mai ales sub aspectul unei luciditati care se detaseaza neverosimil in raport cu poluarea coplesitoare a zgomotelor pseudo-ideologice care au contaminat total societatea. Intr-un fel unic, Radu Cosasu stie ce sa stie si ce sa ignore, stie ce sa auda, ce sa vada si sa identifice esente, fara a fi perturbat in vreun fel de ceturi si vacarme. Dar asta nu este totul. Radu Cosasu are curajul de a-i da drumul in lume (articolului) fara "corectie de vant". Domnia sa (ca si alte domnii) stie foarte bine pe ce lume traim, dar totusi nu cedeaza tentatiei de a-si contorsiona singur mesajul pentru a anticipa si contracara contorsionarile inevitabile la care stie ca va fi supus inevitabil in lume. E mare lucru. Intrucat nu face abuz de aceste capacitati paranormale, cred (si eu precum bvla2000) ca articolul acesta (ca si cel in care RC comenta un aricol al lui Andrei Plesu despre Herta Muller) este o piesa de colectie, ce ar putea fi expusa intr-un muzeu al ingerilor care zboara prin aer fara sa simta vantul.

Genial

Stimate Maestre
Memorabil articol. Ne-a cam pus la colt badea Michnik cu ideile noastre preconcepute cu tot. Oricum voi salva articolul acesta pe hard disc, pentru a-l avea la indemana
Cu stima
bvla2000
P.S. Va multumesc pentru semnalarea interviului lui Xavi din The Guardian. Pariez ca propozitia care v-a placut cel mai mult a fost "The result is the impostor of football". Nu-i asa?

Adăugaţi comentariu

Pentru a putea adăuga un comentariu trebuie să vă conectaţi. Dacă nu aveţi înca un cont, îl puteţi crea acum. În comentariile dumneavoastră vă rugăm să folosiţi un limbaj civilizat.

CONECTARE    CREAŢI-VĂ CONT

PUBLICITATE

 

Cristina COMANDAŞU

Extraordinarul Daniel Barenboim

Extraordinarul Daniel Barenboim

Din fericire, am avut ocazia să-l vedem de mai multe ori la București pe extraordinarul pianist și dirijor Daniel Barenboim; la 73 ani, Daniel Barenboim pare neobosit și veșnic tînăr – proiectele sînt multe și împlinirile pe măsură. 

citiţi

Cu ochii-n 3,14

● „Teneși, diverse culori, la prețuri incredibile“ – mă îmbie un anunț publicitar. Nu pot să spun decît că sportul alb, oricît de colorat ar fi, se numește tenis. Iar încălțările, oricît de ieftine, se numesc teniși. (M. M.)

● Din discuţiile aberante din viaţa de toate zilele. O doamnă mi-a povestit cum vecinul ei îi ţinea socoteala de cîte ori trăgea apa de la WC noaptea; o alta – cum n‑a plecat ea să lucreze un timp în străinătate pentru că n‑au lăsat-o băieţii ei, care au în jur de 30 de ani, pentru că n-ar mai fi avut cine să le gătească. (I. P.)

citiţi

Soluţie implementată de Tremend
SATI