Vinurile micilor doamne cu mari adevăruri în răspăr

Cezar IOAN
Publicat în Dilema Veche nr. 822 din 21–27 noiembrie 2019
Vinurile micilor doamne cu mari adevăruri în răspăr jpeg

Aveți în față unul dintre „acele“ articole pentru care m-am mulțumit să gust și am evitat, deliberat, să văd ce au mai scris alții despre subiect. Pentru a evita prejudecățile – căci despre asta cred că e vorba în speță: „Doamnele“ – colecția de vinuri pusă în scenă de antreprenorul George Chendi prin selectarea unor loturi mici de vinuri „pe gustul lui“ (bine format și curajos, după părerea mea) – contestă prejudecățile și reușește să aducă acel „altceva“ de care băutorii avizați au nevoie.

De ce „mici doamne“ și de ce „în răspăr“?

„Mici“, pentru că numărul de sticle disponibile din fiecare vin este redus: iar ăsta este un pariu riscant, fiindcă dacă vinurile n-au succes, antreprenorul a cheltuit, totuși, suficient de mult ca să le cumpere, să le toaleteze și să le aducă în țară, să le promoveze (să mai menționez că-și riscă reputația?!?); dar, și dacă au succes, nu e neapărat foarte bine – fiindcă nu poate satisface o cerere prea mare și nici nu-și poate pune problema să mărească prețul chiar de la început.

„În răspăr“, pentru că sîntem într-o perioadă de (pre)adolescență a pieței vinului din România, cînd atît producătorii, cît și consumatorii „normali“ cred că „mai mult“ este egal cu „mai bun“: mai multe soiuri renumite pe plan internațional, cu mai multă culoare și mai multă corpolență la vinurile roșii, cu mai multă aromă și mai multă prospețime la cele albe… mai mult lemn, mai mult alcool, mai mult orice! Să vii cu vinuri din soiuri pentru ale căror nume trebuie să te uiți în cărțile de ampelografie, în care aromele sînt discrete, în care lemnul este aproape insesizabil, în care alcoolul este „învăluit“ de restul componentelor gustative – asta e, clar, în contra curentului.

De unde pînă unde „mari adevăruri“ la asemenea vinuri?

Dacă e adevărat că marile adevăruri au nevoie să fie spuse periodic, pe limba fiecărei generații, ca să nu fie uitate, atunci și „doamnele“ lui George Chendi spun mari adevăruri despre vin: că echilibrul e important, că diversitatea e importantă, că personalitatea care „iese din turmă“ e importantă (atît a vinului, cît și a băutorului). Ele demonstrează că poți avea, sistematic, „coups de foudre“ cu diferite (stiluri de) vinuri – dacă nu te încăpățînezi orbește să le suprapui unui șablon în ton cu moda actuală, ci înțelegi să te deschizi și să te bucuri de ce ai în pahar, și nu de ce spune lumea că ar trebui să ai în pahar. Probabil din exact acest motiv, George insistă să-și prezinte personal vinurile către (aproape) fiecare client – deoarece e nevoie de un pic de apostolat ca să scuturi statu quo-ul.

E de remarcat că proiectul are la bază calități reale și ușor diferențiabile ale vinurilor, puse în scenă cu discernămînt oenologic și cu simț al spectacolului. Cum loturile sînt de mărimi și proveniențe diferite – de la cîteva sute la mii de sticle – în funcție de inspirația selecționerului și de disponibilitatea la producător, probabil curiozitatea consumatorilor va fi stîrnită periodic – eu cred că și satisfăcută.

„Ana – moft la cub“

Cabernet Sauvignon, AOC Côtes de Bordeaux 2014, 12,5% vol. alc.

Ușor de băut, realmente gustos, are suficientă complexitate aromatică și gustativă provenită de la strugurii de cea mai bună calitate și de la maturare și învechire încît să poată sta în fața unor mîncăruri sățioase. Este suplu și n-ar bifa niciodată  „maximum“ la nici una dintre categoriile „bust-talie-bazin“ într-un eventual concurs de miss al vinurilor, dar are o jovialitate de dandy bine educat.

„Corina – leoaică tînără“

Petit Manseng, AOC Pacherenc du Vic-Bilh 2016, 14% vol. alc.

Un vin alb plin și important, ca o limuzină de încredere, cu structură masivă bine susținută de aciditate și de aromele de învechire la sticlă – care apar în prim‑plan cu discreție. Nu se întrevede momentul în care va începe să „se lase“, respiră încredere în sine și-i oferă celui care degustă aceeași senzație reconfortantă: lux neepatant și echilibru perfect.

„Dana – eu zic că da“

Sauvignon Blanc 2018, AOC Sancerre, 12,5% vol. alc.

O „mușcătură“ bună și arome intense florale, de vin curat și bine strunit. Evită cu succes clișeele, astfel că nu exhibă nici aromele asociate celebrului „pipi de chat“ și nici pe cele de ardei gras sau kiwi. Are o izbitură revigorantă de aciditate în final, suprapusă pe un corp bun și o mineralitate evidentă. Nu există, din păcate, un vin alb românesc care să-i stea înainte, ca echilibru și eleganță.

„Alina – oportună cu haz“

Mondeuse Noire 2016, AOP Bugey, 12,5% vol. alc.

Cireșe amare și cutie de trabucuri ies în evidență, aromatic (mai lipsea pielea fină de fotoliu englezesc și erai în paradisul nobilimii cu vechime). Gustativ, are afine și ceva din finețea Pinot Noir-ului burgundez completat cu notele condimentate ale Syrah-ului de Rhône. Există, potrivit selecționerului, mai puțin de 600 de hectare plantate cu acest soi la nivel mondial. Exclusivistă Alina, nu-i așa?!?

Cezar Ioan este fondator şi editor al revistei Vinul.ro.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.