Viața e un serial

Publicat în Dilema Veche nr. 834 din 13 - 19 februarie 2020
Viața e un serial jpeg

Din copilărie îmi aduc aminte de frenezia cu care ne uitam la Dallas și cum ne strîngeam, uneori, la vecini, pentru că televizorul nostru nu funcționa, oricît de mulți pumni i-am fi dat. Era o participare colectivă la o poveste care părea că nu se va sfîrși niciodată. A urmat Twin Peaks, cu atmosfera lui dark, care continua de multe ori în visele mele. Apoi am rîs la Seinfeld, m-am uitat la Totul despre sex și au mai existat în viața mea cîteva miniserii care m-au prins și cu care mi-am petrecut un timp. O viață de „privitor“ cît se poate de banală.

Lumea s-a schimbat între timp și Șeherezada se află la un click distanță pe orice platformă de streaming. Oamenii vizitează locuri în care s-au filmat Game of Thrones sau Harry Potter și geografia se modifică în funcție de cadrele din serialele preferate. Empatia cu personajele, cu povestea în care te scufunzi seri și week-end-uri întregi, crește. Și nimeni nu mai știe să zică dacă ce trăiești în „viața“ ta e real sau „realitatea“ serialului devine viață.

Citisem la un moment dat despre scenariștii de la Tînăr și neliniștit care primeau scrisori de la fani care sufereau de boli în faze terminale și care îi implorau să le dezvăluie ce se întîmplă cu personajele lor pereferate mai departe, cînd ei n-o să mai trăiască.

În timp ce îmi făceam sumarul pentru temă, în cafeneaua în care stăteam, o fată de la masa vecină îi spunea prietenei ei: „Cînd sînt supărată, mă uit la Friends. Hai să vezi care sînt replicile mele preferate“.

Eu însămi îmi începusem anul cu House of Cards și nu mă dezlipisem de ecran vreo două zile, ceea ce nu mi se mai întîmplase pînă atunci. Experimentasem exact starea de abandon în care nu-ți mai pasă dacă e noapte sau dimineață și tot ce-ți dorești e să vezi ce se întîmplă mai departe.

Am devenit, cu ocazia asta, mai atentă și mi-am dat seama că fiecare om cu care interacționez ar putea să-mi recomande un titlu, că serialele fac deja parte dintr‑un imaginar colectiv și că putem dezvolta ușor „o dependență“ față de o poveste sau alta.

În numărul de acum am scanat acest fenomen al privitului pe durate mari de timp, ne-am amintit de unde venim și am încercat să înțelegem ce ni se întîmplă.

Le mulțumesc tuturor invitaților mei și mi-aș dori să citiți acest număr de revistă cu plăcerea cu care vă uitați la serialul preferat.

Ilustrație de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.