Un parteneriat dincolo de marcă

Mihai CONSTANTINESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 611 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2015
Un parteneriat dincolo de marcă jpeg

Asocierea cu Festivalul Enescu reprezintă, fără îndoială, un cîştig pe termen lung pentru orice organizaţie. Posibilităţile de vizibilitate sînt majore, atît naţionale, cît şi internaţionale, iar atunci cînd partenerul nostru înţelege misiunea Festivalului şi face pasul către a se implica într-un sens care realmente contribuie la transformarea comunităţii din care facem parte, rezultă o colaborare care are şi însemnătate, şi valoare adăugată. 

Peste 2500 dintre cei mai renumiţi artişti şi patru dintre cele mai bune orchestre ale lumii în acest moment au făcut parte din programul Festivalului Enescu în ediţia 2015. 22 de lucrări de George Enescu, în interpretări contemporane ale marilor orchestre ale lumii, au răsunat pe scenele Festivalului între 30 august şi 20 septembrie. A fost, poate, cea mai enesciană ediţie a Festivalului! George Enescu este un model de

pentru România – au spus-o, fiecare în felul său, dirijorul Kristjan Järvi, violoniştii Sarah Chang, Renaud Capuçon şi David Grimall, pianista Elisabeth Leonskaja. A spus-o superstarul David Garrett. Cîţiva dintre muzicienii invitaţi au fost, în deplină discreţie, în vizită la Muzeul „George Enescu“. În Bucureştiul Creativ, tineri compozitori au creat şi au interpretat lucrări inspirate de George Enescu, iar unele dintre cele mai vizitate spaţii din Capitală – Simbio, M60 sau Lente – au introdus în meniurile lor un produs inspirat de muzica lui George Enescu, pe durata Festivalului. 

Avem deschiderea să facem evenimente propuse de partenerii noştri, cum a fost exemplul unui Tur Enescu şi pe biciclete, propus de Raiffeisen Bank. A fost un tur inovator, oferind publicului posibilitatea de alege să viziteze locurile dragi care au marcat existenţa lui George Enescu şi pe bicicletă, nu doar pietonal. 

În acest context, misiunea şi dorinţa Festivalului Enescu sînt cele de a dezvolta parteneriate, mai degrabă decît ceea ce am numi clasic sponsorizări. Festivalul este un eveniment susţinut de statul român, care reprezintă România – un adevărat brand cultural de ţară. Din această poziţie, Festivalul încheie parteneriate care să aibă ca obiectiv contribuţia la binele comunităţii. Fără îndoială, pentru a se ajunge la asta, trebuie să existe o simbioză între Festival şi partenerii săi. Aceştia să respecte valorile identitare şi de brand ale Festivalului şi, prin acţiunile lor, să aducă plusvaloare. Este un tip de asociere occidentală, care presupune ca fiecare partener să construiască, să creeze, să contribuie la magie, nu să urmărească exclusiv propriul

. Ţinuta şi misiunea Festivalului ne obligă să păstrăm aceleaşi standarde înalte şi în ceea ce priveşte parteneriatele, nu doar în ceea ce priveşte programul artistic şi organizarea. Experienţa cu Raiffeisen Bank ca partener principal, chiar dacă pentru prima dată, a rezultat într-un parteneriat real. Comunicarea lor a susţinut comunicarea noastră şi, automat, şi comunicarea Festivalului a susţinut comunicarea Raiffeisen. Din punctul de vedere al Festivalului, parteneriatul cu Raiffeisen Bank este un exemplu de bună practică, iar rezultatele s-au văzut dincolo de asocierea de marcă, creînd un impact palpabil în comunitate. 

Posibilităţile de vizibilitate pentru un partener al Festivalului sînt nemăsurate, căci depăşesc nivelul cifrelor şi ajung în interiorul comunităţii, într-un spaţiu public în care „Magia Există!“. Concret, Festivalul reuneşte peste 120.000 de oameni în săli, mii de turişti străini, mii de oameni în sălile de cinema la transmisiunile în direct, la care se adaugă publicul care participă la Piaţa Festivalului sau la alte evenimente. Reuneşte cei mai importanţi actori de pe scena instituţională, non-guvernamentală şi privată, şi are o campanie de comunicare strategică. 

Fără susţinerea mediului privat, Festivalul Enescu ar fi cu siguranţă mai mic, iar noi privim sprijinul acordat de partenerii noştri privaţi ca pe o oportunitate de a aduce şi mai mult publicului iubitor de muzică clasică. 

Mihai Constantinescu este director executiv al Festivalului Enescu şi directorul Artexim, organizatorul Festivalului, instituţie subordonată Ministerului Culturii. 

Foto: V. Eftenie

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.