Un film cu intrare liberă

Publicat în Dilema Veche nr. 761 din 20-26 septembrie 2018
Un film cu intrare liberă jpeg

Cuvîntul sfîrșit adună în el multă melancolie. Desigur, dacă ne gîndim la sfîrșitul unor vremuri fericite – ale tinereții, ale unor iubiri vrăjite, ale aventurilor de neuitat. Ca să nu mai vorbim de sfîrșitul unei vieți, cu spectacolele ei de lumini și umbre suspendate brusc printr-un „scurtcircuit cuantic“ sau o conjuncție astrală, aflate sub puterea instanței divine.

Alteori, același cuvînt poate concentra în miezul său semantic ceva dintr un grandios apus de soare, atunci cînd se referă la decăderea și dispariția unei civilizații înfloritoare, întemeiate cîndva pe temelia înțelepciunii, ordinii și a spiritualității.

Sfîrșitul nu poate exista decît într-o lume a vremelniciei, în care timpul este periodic tras pe roata istoriei. Mircea Eliade remarca, privitor la structura ciclică a timpului, că „fazele lunii – apariția, creșterea, descreșterea și dispariția urmată de o reapariție după trei nopți de întuneric – au jucat un rol esențial în elaborarea apocalipselor și antropogoniilor arhaice. Universul este considerat etern, dar distrus și reconstituit periodic la încheierea marilor cicluri cosmice. Moartea omului, ca și sfîrșitul periodic al umanității sînt necesare, tot așa cum sînt cele trei zile de întuneric care precedă renașterea lumii. În plan cosmico-mitologic este vorba de o eternă reîntoarcere în care timpul se regenerează la fiecare nouă naștere.“ (Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri)

Din perspectivă ciclică, sfîrșitul timpului se învecinează cu un nou început, distrugerea lasă loc unei re-creații mai împlinite, iar înțelesurile noțiunii de „sfîrșit“ se apropie de cele trei sensuri comentate de Constantin Noica: a săvîrși, a sfîrși și a desăvîrși (Constantin Noica, Creație și frumos în rostirea românească).

În ansamblul tradițiilor elenistico-orientale despre marile cicluri cosmice și Sfîrșitul lumii, un loc important îl deține mitul vîrstelor succesive ale umanității. El este prezent la greci, dar foarte elaborat în mitologia indiană, unde un ciclu complet se compune din patru vîrste (yuga), de durate inegale: Krita-yuga (vîrsta de aur) durează 25.920 de ani; Treta-yuga (vîrsta de argint) durează 19.400 de ani; Dvapara-yuga (vîrsta de bronz) – 12.900 ani și Kali-yuga (vîrsta de fier) – 6480 de ani. Trecerea de la vîrsta de aur la cea de fier este însoțită de o diminuare radicală a moravurilor și inteligenței. Această decadență continuă în toate planurile – biologic, intelectual, etic, social, „Kali-yuga, cea în care ne aflăm acum, este considerată «vîrsta tenebrelor». Ciclul complet se termină printr-o disoluție cosmică – pralaya.“ (Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri)

Cum spuneam, epoca noastră corespunde cu finalul vîrstei tenebrelor (Kali-yuga). Descrierea semnelor (sfîrșitului) acestei vîrste de fier este prezentată de textele puranelor (Vishnu-Purana și Vayu-Purana) redactate în secolele II-III î.e.n. „Ele se dovedesc de o stranie actualitate“, remarcă Alain Daniélou, specialist în arta și cultura Indiei arhaice. Potrivit cu Vishnu-Purana (Cartea VI, cap. 1): „Oamenii din Kali-Yuga vor căuta în exclusivitate să cîștige cît mai mulți bani. Vor ignora lucrurile sfinte și ritualurile. Vor fi lipsiți de virtuți și impuri. Agitați și confuzi, își vor abandona femeile și căminul. Mulți vor fi inactivi și letargici. Toți vor folosi cuvinte aspre, grosolane. Savanții vor fi în slujba celor mediocri. Mulțimi de oameni se vor deplasa dintr-o țară în alta. Numeroase femei vor deveni independente, adesea egoiste, perfide, înșelătoare. Va fi secetă și va lipsi apa. Majoritatea oamenilor vor fi fără educație, fără rușine, fără lege, fără iubire. Își vor abandona pămîntul, pe care nu-l vor mai lucra. Se vor înmulți hoții, oamenii nu vor mai fi protejați de autoriăți…“ (Alain Danielou, La fantaisie des Dieux et l’aventure humaine d’après la tradition shivaïte)

Silvia Chițimia este doctor în etnologie și scriitoare.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.