Tu de ce nu pleci din România?

Bogdan GEORGESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 374 din 14-20 aprilie 2011
Tu de ce nu pleci din România? jpeg

Am scris România! Te pup în august 2004, moment în care aveam în buzunar un paşaport cu viză de studii în Statele Unite şi o bursă Open Society Institute pentru un an. Pe data de 23 august 2004 am şi ajuns acolo. Piesa a fost scrisă în cadrul workshop-ului de dramaturgie „Cum să scrii ceva nou“, coordonat de Roberta Levitow şi Nicolae Mandea, la Bistriţa şi Colibiţa. Iniţial, în momentul în care am propus povestea piesei pentru dezvoltare în workshop, Levitow mi-a explicat că i se pare neverosimilă – nu avusese nici o experienţă cu trenul în România. Însă, la un an după, în urma unei scurte călătorii cu trenul pe ruta Cluj – Bistriţa, a experimentat pe propria piele cum stau lucrurile şi n-a mai existat nici un dubiu.

Marea dilemă a românilor – să plece sau să rămînă în România. Am trecut prin asta cu vîrf şi îndesat, mi-a fost recomandat de multe ori să plec, să îmi găsesc un alt loc, pentru că „aici n-o să se întîmple nimic, niciodată“. Am cunoscut comunităţi de români în străinătate care trăiau într-un fel de enclave româneşti, cu minime conexiuni de supravieţuire cu locul în care erau. Iar în lumea lor ermetic închisă, tot ce făceau era să se plîngă de cît de prost e acolo, cît de buni sînt românii în comparaţie cu localnicii, ce dor le e de România, doar că, din păcate, aici cîştigă mai mulţi bani şi atunci sînt obligaţi să rămînă şi astfel să-şi poată sprijini şi rudele rămase în România. Şocant însă era să descoperi că ei rămăseseră blocaţi în momentul plecării şi că reprezentarea lor despre ce se întîmplă aici şi cum stau lucrurile nu avea mare legătură cu realitatea.

Pe de altă parte, îmi amintesc de o discuţie cu un amic, medic chirurg, căruia i-am pus aceeaşi întrebare: „Tu de ce nu pleci din România?“ la care el mi-a răspuns: „Şi ce să fac acolo? Să tratez bube? Aici mai prinzi o tumoare de şase kile, că doar cînd îi iese pe ochi vine la doctor. Simţi şi tu că faci ceva, că operezi, nu că eşti cosmetician cu diploma de medic“. 

O „love and hate relationship“ cu România – aşa încerca Levitow să-şi explice furia noastră maximă manifestată simultan, paradoxal, cu dorinţa de a face ceva aici, de a schimba ceva, de a propune altceva. Pe de altă parte, nu cred în varianta „marelui sacrificiu“ pentru România, nu cred că merită să faci ceva aici, doar ca să fii filmat la spital pe patul de moarte şi transmis în direct pe vreo opt posturi de televiziune şi filmat şi în coşciug şi apoi înghesuit în vreo alee care nu mai e alee pentru că a devenit mormînt. Cred că există un tip de retrocedare pentru tot ceea ce ai primit aici, însă dacă a rămîne aici e doar un „sacrificiu“, atunci poate că nu e cea mai bună soluţie. Cu toate astea, se ridică firesc întrebarea: „De ce să plecăm noi, şi să nu plece ei?“ – ei, cei care pun beţe în roate, care fac din locul ăsta o afacere personală şi care se folosesc de oameni, fără a conta în nici un fel, cine, cum, de ce? Poate că asta ar fi o soluţie, să plece ei, însă maleabilitatea românilor e principala lor calitate – păcat că insuficient utilizată şi de cele mai multe ori canalizată împotriva lucrurilor de bun-simţ: asta pînă în momentul în care le ajunge cuţitul la os – tumoarea de şase kilograme de care vorbeam mai devreme.

Bogdan Georgescu este dramaturg şi regizor, iniţiator tangaProject, membru fondator Ofensiva Generozităţii.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.