Tată, new entry

un cristian
Publicat în Dilema Veche nr. 766 din 25-31 octombrie 2018
Tată, new entry jpeg

Nu știu alții cum sînt, dar eu cînd mă gîndesc la viitorul copilului meu am o mare neliniște și multe (re)descoperiri de făcut. S-o iau punctual.

1. Noua situație te transformă radical. Un copil nu seamănă cu nimic. Degeaba auzi peste tot că o carte / un proiect / o firmă etc. ar fi precum copilul tău. Nu există nimic care să semene cu copilul tău sau să-l înlocuiască. Job-ul de părinte de 24 de ore te schimbă și-ți schimbă perspectivele. Dintr-odată lucrurile capătă alte și alte conotații. Mîncarea nu mai e o degustare, job-ul nu mai reprezintă o constantă, mediul în care zici că te-nvîrți nu mai e o prioritate. Orice ambiție onorifică pălește în fața primei febre, orice lacrimă de oftică profesională e mizilic pe lîngă un aspirator în nas la primii muci. Pînă și casa se-mbracă altfel. Baia devine mai mult decît un loc (special) pentru citit. Bucătăria primește sigilii la rafturi. Cuțitul e dușmanul personal, foarfeca inamicul public numărul 1.

2. Noua ipostază te reconectează la viața ta. Pentru că rutina te va fi pus în așteptare. Acum apar prioritățile. Nu mai e o amărîtă de lansare sau nu știu ce festival pentru premianți. Toate glumițele astea rămîn în urmă. Te-ntrebi cum au reușit ai tăi, cu sub 10% din dotarea pe care o ai acum, fără apă curentă și scutece la discreție, fără căldură, fără mașinării de gătit, fără timpul liber necesar, să te crească. Ai dintr-odată o conexiune cu cel care ai fost și-i vezi altfel pe cei care te spălau la fund. Fiecare etapă a copilului e și a ta. Reînveți mișcările și gesturile simple. Să duci lingura la gură, să bolborosești, să faci pași în lateral, să mergi cu spatele. O iei de-a bușilea prin casă, te ascunzi după dulap, faci cucu-bau pe după stîlpi, îmbrățișezi copacii. Pînă și regulile obișnuite se activează. Descoperi că toate aceste achiziții necesită timp, efort și răbdare. Dintr-odată înțelegi că timpul nu mai are răbdare pentru tine. S-ar putea să trebuiască să condensezi/compensezi totul într-un interval scurt. Să fii și tată, și bunic pentru copil. Și, evident, să nu omiți nimic din ce trebuie făcut.

3. Noua ipostază aduce noi provocări. Interacțiunea cu instituțiile, printre ele. Poate că pînă atunci relația era una conjuncturală, accidentală, de evitat. Dintr odată lucrurile se schimbă. Spitalele devin importante, pediatrul devine vital, medicul de familie – indispensabil, farmacia – un soi de alimentară. Nu-i așa că nu te-ai mai vaccinat pentru o gripă de toamnă-iarnă? E momentul, îmbolnăvirea ta poate genera complicații. Și de-aici totul se rostogolește. O după-amiază la Urgențe e mai dură și mai epuizantă decît o cățărare pe munte. N-ai vrea să se repete prea curînd. Asigurările devin importante, rezervele bancare te macină.

4. Noua ipostază te predispune la socializare. Etapa pe cartier devine importantă. Cum ieși din casă cu tatamobilul (așa-i spunem noi căruțului), lumea se deschide. Dacă pînă acum nu aveai prea multe de-mpărțit cu bigota de la parter, acum trebuie mai mult de un bună ziua. Toți vor să-i pupe mînuța, să-i apuce obrăjorii, să-i atingă urechile. Și trebuie, foarte delicat și totuși ferm, să le-o retezi. Fiecare are cîte-un bebe sau nepot cu care, mai devreme sau mai tîrziu, va trebui să se joace, nu-i așa? Dentistul de peste drum, pe care-l salutați zilnic, florăreasa de la colț, croitoreasa cu hamster, frizerul, vînzătorii din piață, absolut toți devin personaje într-o plimbare cu tatamobilul, simpla prezență într-un părculeț de joacă aduce la pachet discuții despre alimentație, boli, grădinițe, chit că ai de a face cu fel de fel de nebuni. Cum să pleci de lîngă o admiratoare a vreunui penal politic dacă aveți copiii în balansoar?

5. Noua ipostază te alfabetizează la propriu. Contactul cu industria cărții pentru copii (sub 3 ani e o industrie întreagă) și cu cea de jucării te aruncă pe un tobogan fără sfîrșit. Îți place, dar te și amețește. Vei ajunge să citești același Pete motanul de zece ori pe zi sau să adormi odată cu basculanta sau mașina de gunoi din carte.

Ce vreau să zic? Noua ipostază nu are asemănare, la oricare din alte ipostaze te poți raporta cu încredere, la aceasta nu prea. Și totul e abia la început, totul se poate schimba de o oră la alta. Ce-i zic eu copilului dacă vede…? – e la modă. Dar ce-i zic eu copilului dacă nu adoarme fără țiți după două ore de povești? Ce-i zic copilului dacă mănînc altceva decît el la masă? Și lista lungă, individuală, personalizată poate continua tocmai pentru că nu e o listă de to do, ci de to discover. Neliniștea de care vorbeam la început aici intervine: vei face față? Pentru că nu e numai viitorul lui, ci și prezentul tău continuu. 

un cristian este jurnalist.

Foto: flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Bancher renumit, judecat pentru ucidere din culpă. Radu Grațian Ghețea a produs un accident rutier soldat cu moartea unei persoane
Președintele uneia dintre cele mai cunoscute bănci din România a fost trimis în judecată, pentru un accident rutier pe care l-a provocat, spun procurorii, în anul 2022.
image
Cine a fost țarul Ivan al IV-lea al Rusiei, supranumit „cel groaznic“: în masacrul de la Novgorod au fost uciși 60.000 de oameni
La 18 martie 1584, Ivan cel Groaznic a murit în timpul unei partide de şah. Se spune că Ivan a murit de o afecțiune a intestinelor și a aparatului urogenital însă, după ce Stalin a ordonat deshumarea sa, acestor afecţiuni li se adaugă şi otrăvirea cu mercur.
image
Marele Zid Românesc de la Curbura Carpaților. Este lung de zece kilometri și se află la granița dintre două județe
Legenda de la care porneşte şi numele misterioasei formaţiuni geologice spune că acest zid a fost ridicat de fiinţele mitice care trăiau în această regiune cu milenii în urmă - uriaşii, care aveau înfăţişări ciudate şi puteri nemăsurate.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.