Ştiri pozitive sau corecte?

Andreea OFIŢERU
Publicat în Dilema Veche nr. 713 din 19-25 octombrie 2017
Ştiri pozitive sau corecte? jpeg

Un ministru spunea luna trecută că televiziunile ar trebui să dea mai multe știri pozitive pentru că societatea românească e plină de ură și nemulțumire. O astfel de afirmație a dus la multe dezbateri în mediul online. Cu cîteva excepții, dacă ne uităm o jumătate de oră la televiziunile de știri din România, vedem că sigur vine apocalipsa, că românilor li se pregătește ceva sau că luna viitoare vom rămîne fără bani de căldură.

Dacă ne raportăm la televiziunile care prevestesc numai prăpăstii, înclinăm să-i dăm dreptate ministrului. Cu toate că nu știm la ce fel de știri și posturi TV se referea, însă burtierele galbene numai știri pozitive nu furnizează. Însă își permite România să dea numai știri pozitive în condițiile în care e într-o continuă tranziție? Cum ar arăta televiziunile cu știri de bine, cînd în stradă sînt sute de mii de oameni nemulțumiți de măsurile luate de Guvern?

Întrebarea legitimă privind starea de cîrcoteală din societatea românescă este dacă influențează mass-media atît de mult audiența încît să creeze o stare permanentă de nemulțumire. Astfel încît să fie justificată o măsură de creștere a numărului de știri pozitive.

Cineva îmi spunea că dacă mergi pe stradă în București vezi numai oameni nemulțumiți. Fețe triste, oameni în­gîn­durați. De la ce li se trage ne­mul­țumirea românilor? Nu știu dacă starea aceasta e dată de știrile pe care le consumă în fiecare zi. Cel puțin știrile au rolul de informare, nu să creeze nemulțumire.

Statisticile arată că 60% din români sînt profund nefericiți. Starea de ne­mul­țumire are legătură cu nivelul de trai și cu modul în care funcționează societatea. Sîntem pe ultimele locuri în Europa la starea de fericire, dar sînt oare românii nemulțumiții Europei? Sociologii spun că oricum românii au cîrcoteala în sînge. Atunci de ce să ne influențeze știrile atît de mult încît să ne dea o stare o permanentă de nemulțumire? Cel puțin în teorie, jurnalistul este watch-dog-ul din societate. Adică selectează ştirile și informaţiile în funcție de importanța lor înainte să le publice, astfel încît să nu creeze turbulenţe şi mai mari în societate.

Studiile de caz din ultima vreme arată însă că știrile și propaganda de la televizor pot să influențeze masele. Cel mai relevant exemplu este modul în care a fost reflectat în presă protestul din iarna lui 2017 provocat de aprobarea de către Guvern a ordonanțelor privind grațierea unor fapte și modificarea Codului Penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu. Judecînd la rece protestul #rezist din Piața Victoriei și contramanifestația de la Palatul Cotroceni, nu poți decît să constați că modul tendențios de a prezenta știrile poate diviza oamenii. Jurnaliștii au avut viață grea în timpul protestelor.

Mass-media era împărțită în două de către protestarii din ambele părți, cei care susțineau Guvernul Grindeanu și cei care militau pentru abrogarea celor două ordonanțe și demiterea Guvernului. Apogeul protestelor a fost la începutul lunii februarie, cînd în Piața Victoriei erau cel puțin 150.000 de persoane, iar la Palatul Cotroceni 2500 de oameni. Toată lumea își aduce aminte de strigătele Floricicăi Dansatoarea date minute în șir la posturile de televiziune care prezintă breaking news-uri în fiecare minut.

Protestele din iarnă au arătat, de fapt, cît de mult influențează mass-media și cît de ușor se propagă mesajele prin new media, în speță prin rețelele de socializare. Au fost cazuri în care familii întregi nu-și vorbeau din cauza mersului la protest. Influența știrilor a fost așa de mare încît părinții și copiii lor au fost dezbinați de televiziunile pe care le urmăreau. Conflictul dintre generații s-a terminat odată cu protestele.

Însă starea de nemulțumire dintr-o societate este dată de nivelul de trai și de nivelul de funcționare a statului de drept, reflectate de mass-media. În mod normal, fără fapte, mai bune sau mai puțin bune, presa, indiferent de suportul pe care funcționează, nu are știri.

Inventarea știrilor sau prezentarea parțială a faptelor nu fac decît să decredibilizeze instituția care le emite. Dar starea de cîrcoteală, starea de nemulțumire a oamenilor pot fi amplificate de știrile false sau tendențios prezentate. Unui bolnav căruia îi spui în fiecare zi că nu mai are șanse de supraviețuire și că i s-au terminat și medicamentele nu ai cum să-i faci bine. La fel și cu consumatorii de știri aflați într-o stare materială precară. Dacă toată ziua văd numai știri tendențioase și lipsite de adevăr încep să creadă că realitatea este aceea. 

Andreea Ofițeru este jurnalistă.

Foto: flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.