Stima noastră şi mîndria?

Publicat în Dilema Veche nr. 722 din 21-27 decembrie 2017
Stima noastră şi mîndria? jpeg

În Occident, mai ales în SUA, se vorbește mult despre self-esteem, se scriu mii de cărți motivaționale și inspiraționale. Stima de sine se „construiește“ încă din copilărie, există o educație în acest sens, se pune accent pe dezvoltarea personală. În România, cel puțin în perioada comunismului, în sistemul de învățămînt, de pildă, existau turme de elevi, nu individualități. Cît despre stima de sine, învățasem despre ea doar din faimoasele versuri „Stima noastră și mîndria, Ceaușescu, România!“. Așa s-a format o generație destul de timorată și fără o prea mare încredere în forțele proprii. Cei care aveau stimă de sine se confundau, de fapt, cu șmecherii, orgolioșii, infatuații. Lucrurile, în ceea ce privește școala, nu s-au schimbat prea mult nici acum. Totuși, copiii de astăzi, tinerii, au ceva mai mult „tupeu“ decît cei din generația noastră, la vîrsta lor par mai siguri pe ei, însă nu-mi dau seama dacă asta s-ar traduce, de fapt, prin stimă de sine sau din nou e o doar o aparență. Dacă, la școală, dezvoltarea personală încă nu contează prea mult, în schimb părinții „pompează“ acasă în copiii lor stimă de sine – prin încurajări repetate, „ești cel mai bun“, prin supraevaluarea calităților și minimalizarea defectelor.

Astfel, cresc copii prea siguri pe ei, care, atunci cînd încep să trăiască pe cont propriu, fără protecția părinților, și trebuie să facă față unor adevărate competiții, se întîmplă să clacheze, iar așa-zisa stimă de sine se dovedește a fi găunoasă și plină de nesiguranțe. Însă stima de sine se poate „repara“ în timp – astăzi există psihoterapie și, mai nou, mai ales în mediul de afaceri, coaching. Totuși, atît psihologii, cît și „antrenorii“ susțin că stima de sine vine din copilărie și este o chestiune de educație. Se mai întîmplă un fenomen cu cei care își petrec mai mulți ani în Vest și se întorc plini de entuziasm în România. Inițial, pentru ei totul devine posibil chiar și aici, iar încrederea și respectul pe care și le au asimilat în societățile occidentale sînt molipsitoare pentru cei din jur. Se poate spune că se întorc cu o altă stimă de sine, însă în momentul în care se lovesc de vechile metehne și mentalități, aceasta dispare treptat, revin la tiparele din copilărie. Așadar, societatea susține stima de sine a indivizilor care fac parte din ea? În România, să fie de vină atitudinea „mioritică“, pasivă și uneori contemplativă, lipsa de implicare? Și, în fond, ce mai înseamnă stima de sine? Sînt doar cîteva dintre întrebările la care Dosarul de față încearcă să răspundă. Veți putea citi opinii diferite despre stima de sine, din perspectivele unui istoric – Adrian Cioroianu, a unui scriitor – Florin Iaru, a unui sociolog – Laura Grünberg, a unui profesor – Horia Corcheș, a unei studente în Marea Britanie și a unei eleve de liceu. În plus, am stat de vorbă cu inițiatoarea unei companii de training și coaching pentru mediul corporate – Georgeta Dendrino – și cu un psihoterapeut – Valentin Radu Arsene. 

Ilustraţie de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.