Sponsorizare în condiţii de criză

Aura CORBEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 281 din 5 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Mai mult ca oricînd relaţia UNITER cu sponsorii este extrem de importantă. Cu toţii parcurgem o perioadă de reaşezare a relaţiilor de orice fel şi încercăm să ne susţinem reciproc la nivel de comunicare culturală şi realizare a evenimentelor culturale prin adaptarea şi utilizarea ca mijloace de prezentare, promovare " instrumente de lucru bazate pe tehnologii de comunicare modernă. Sponsorii reprezintă pentru UNITER " ca organizaţie profesională de creatori independentă, apolitică şi neguvernamentală " acei parteneri permanenţi fără de care nu putem funcţiona. Intervenţia lor s-a datorat personalităţilor culturale implicate în proiectele noastre. Garanţia realizării proiectului cultural a fost pentru început asigurată de imaginea artiştilor implicaţi. În timp, realizarea permanentă a activităţilor culturale la dimensiunea prezentată, respectarea clauzelor contractuale, realizarea tuturor activităţilor proiectelor, realizarea promovării conform negocierilor, asigurarea transparenţei la nivel financiar şi încheierea fiecărui proiect/program prin prezentarea decontului financiar şi de imagine conform contractului au fost argumente care au determinat fidelizarea acestor parteneri/sponsori. Valoarea proiectului cultural a fost argumentul care a convins întotdeauna sponsorii. Asocierea cu evenimentul cultural care a stimulat aşteptarea profesioniştilor din spaţiul cultural şi a publicului, precum şi capacitatea UNITER de a realiza evenimentele la dimensiunea proiectată au determinat această legătură corectă, profesională cu sponsorii. Atragerea sponsorilor este un proces de durată, care necesită o analiză din partea noastră vizavi de ceea ce reprezintă sponsorul ca identitate, de ceea ce ne poate oferi şi cum putem să legăm corect evenimentul de numele, sigla, viziunea, aşteptările lui. Analizăm, căutăm, citim, colectăm informaţii despre activitatea posibilului partener, după care pregătim dosarul nostru şi avansăm în demersul de contactare, stabilirea discuţiilor, prezentarea proiectului şi a dosarului de presă. Uneori se întîmplă să-i cunoaştem atît de bine încît aflăm mai multe despre ei, decît ştiu unii dintre partenerii (sau concurenţii lor) de business. Sponsorii au nevoie de o "garanţie" a intervenţiei lor: atît Uniunea, cît şi sponsorii către care am mers au fost deschişi discuţiilor, găsind împreună cele mai bune soluţii pentru a regla această "afacere" culturală. Pentru că sponsorizarea nu este mecenat: trebuie să fim realişti, pragmatici, în ceea ce priveşte acest parteneriat financiar. Şi, în acest sens, să ne punem mereu întrebarea: "ce primim?" / "ce oferim?". Chiar şi speranţele trebuie orientate cu pragmatism. Am învăţat, de pildă, să ne bazăm numai pe promisiunile ferme şi să nu ne facem iluzii legate de "sponsorii potenţiali": pentru un proiect cultural trimitem cam 60-70 de solicitări de sponsorizare; ni se răspunde la mai puţin de jumătate dintre mesajele trimise, şi numai în jur de 20% dintre răspunsuri sînt pozitive! Programarea evenimentelor pentru perioada crizei economice (2009) a fost pregătită încă din a doua jumătate a anului trecut. Cu toţii ne-am pregătit de criză, redimensionînd corect proiectele; am redus cheltuielile încercînd să păstrăm aceeaşi valoare culturală cu care ne-am obişnuit publicul şi partenerii. Şi am vorbit, deschis, despre această criză, şi sponsorilor noştri. Toate programele, toate compartimentele activităţii sînt afectate. Cînd vorbim de Gala UNITER, de campania "Artiştii pentru Artişti", de Gala Tînărului Actor şi de Festivalul Naţional de Teatru, vorbim de patru proiecte mari, recunoscute şi acceptate ca proiecte culturale de interes naţional şi internaţional. Dimensiunea lor artistică şi, în mod implicit, dimensiunea lor financiară au atins un anumit standard pe baza evoluţiei conceptelor şi a parteneriatelor publice şi private pentru aceste evenimente. Spaţiul teatral solicită, la nivel de cost pe spectacol, sume importante. Un eveniment în care sînt implicaţi mii de artişti şi tehnicieni înseamnă şi costuri la acelaşi nivel. O dimensionare culturală la nivel de concept, cînd vorbim de proiecte culturale de interes naţional şi internaţional, nu este întîmplătoare. Ani de zile adaptezi conceptul artistic în dimensiunea ascendentă, pentru a încuraja un schimb cultural valoros. Faţă de anul 2008, bugetele proiectelor pentru 2009 au fost reduse cu peste 40%, atenţi fiind la deciziile luate la nivel naţional, local, regional ş.a.m.d. Refuzul unor sponsori de tradiţie de a ne mai susţine şi anul acesta nu ne-a surprins. Iar explicaţiile acestor refuzuri erau, şi ele, previzibile: legea sponsorizării, care în realitate nu motivează firmele să sprijine proiecte; situaţia generală proastă a marilor corporaţii cu filială în România (care estimează un an economic cu pierderi " deci nu au cum să sponsorizeze); au fost firme care ne-au încurajat să reluăm discuţiile în a doua parte a anului, cînd se presupune că situaţia economică va fi mai clară. Au rămas alături de noi sponsori care au considerat că pot să ne susţină în continuare, în pofida dificultăţilor. Cred că deja sînt prietenii noştri. În aceste condiţii, ne-am asumat un set de proiecte în regim de criză, am luat legătura cu sponsorii de tradiţie şi ne-am adresat şi altor posibili sponsori, plecînd de la discuţiile cu cei care sînt iubitori ai artei teatrale. Am înţeles şi am agreat ofertele financiare posibile, am înţeles refuzurile motivate şi temporare şi am reuşit, pentru prima parte a anului, să realizăm evenimentele planificate. Mai mult ca oricînd am simţit nevoia de a comunica şi de a încerca să înţelegem împreună şi noi, şi sponsorii, realitatea economică, pentru a găsi soluţiile optime de depăşire a crizei financiare şi de a anula un posibil blocaj la nivelul ofertei culturale. Aura Corbeanu este vicepreşedinte executiv al UNITER " Uniunea Teatrală din România.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.