Scrisoarea traducătorilor din Spania

Xavier MONTOLIU PAULI
Publicat în Dilema Veche nr. 436 din 21-27 iunie 2012
Scrisoarea traducătorilor din Spania jpeg

Stimate cititor de literatură,

Înainte de toate vreau să spun că nu sunt român, deşi tot ceea ce este românesc nu îmi este străin. Mai concret limba şi literatura, iar în mod special, literatura. Am citit, în româneşte, autori clasici şi contemporani, pe unii dintre autorii contemporani i-am cunoscut în România, dar pe majoritatea lor i-am cunoscut în oraşul meu: la festivaluri, tîrguri de carte, în librării şi la alte evenimente culturale şi artistice.

Am putut să mă apropii şi să îi cunosc pentru că vorbeam limba lor. Alţii s-au apropiat pentru că vorbeau o limbă de circulaţie internaţională. Din acest motiv, după ce i-am cunoscut, le-am manifestat dorinţa mea de a putea fi citiţi şi în limba mea, în cazul în care încă nu erau deja traduşi.

Chiar despre asta este vorba, stimate cititor, despre traducerile din limba română. Vizibilitatea şi prestigiul culturii române în exterior se consolidează cu traducerile din literatura sa, traduceri care s-au bucurat în ultimii ani de o creştere exponenţială, cauzată de necesitatea de a cunoaşte literatura română - necesitate care se extinde în mod evident la cultura română - atît de mult timp segregată de cea europeană, şi care mulţumită în special impulsului Institutului Cultural Român nu a ajuns doar în oraşul meu, ci chiar ocupă un loc în Europa: locul său corect şi binemeritat.

Toţi cei care nu cunosc literatura românească, şi sunt mulţi, au posibilitatea de a i se aproxima prin traduceri. Nu degeaba Horia-Roman Patapievici vorbeşte despre traducători în general, şi despre traducătorii din limba română în particular ca despre îngeri de pază: tăcuţi şi delicaţi. Şi simţim gratitudine; ne facem treaba în continuare, urmîndu-ne deviza: dacă vorbeşti cu cineva într-o limbă pe care o cunoaşte, ajungi la capul său, dar dacă îi vorbeşti pe limba sa, îi ajungi la inimă.

Uneori tăcut alteori mai puţin tăcut, încercînd însă să fie delicat, ICR-ul a construit în panorama europeană o constelaţie de delegaţii pornind de la un mod de a concepe gestiunea culturală ca şi vitrină a culturii române, gestiune care este percepută de către alte institute europene de promovare a limbii şi a literaturii ca un natural şi coerent interlocutor.

Cînd sunt întrebat ceva în legătură cu România, cînd sunt întrebat cum sunt românii, obişnuiesc să răspund că nu îi cunosc pe toţi. Şi adaug că “România nu a existat ... că a existat o ţară frumoasă, şi mai ales nişte oameni simpli pe care-i chema, Marin Sorescu, Paul Celan, Mihai Sebastian, Varujan Vosganian,  Svetlana Cîrstean, Ileana Mălăncioiu, Leţia Ilea, Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Nicolae Steinhardt, Camil Petrescu, Filip Florian, Mateiu Caragiale, Elena Constante, Pavel Dan, Elena Constante, Mircea Eliade, Emil Cioran, Florina Ilis, Ion Vianu, Max Blecher, Mihai Eminescu, Dan Lungu, Panai Istrati, Ioan Es. Pop, Petru Cimpoieşu, Gabriela Adameşteanu, Norman Manea... pînă ce s-a ajuns la peste 50 de cărţi traduse. Traduceri care au fost posibile mulţumită politicilor culturale practicate de către ICR.
 
Doresc, dorim, ca succesul tot mai mare al ICR-ului, pretutindeni unde este prezent, să fie privit drept de către cititori şi cetăţeni ca şi o politică de calitate, nu numai culturală, ci – cum deja şi este – de prezentare a României in străinătate, în continuare. 

15 iunie 2012


Scrisoarea redactată de Xavier Montoliu Pauli a mai fost semnată de Corina Oproae, Enrique Nogueras, Oana Ursache, Marian Ochoa, Dan Munteanu Colán, Eugenia Alexe Munteanu, Alberto Madrona, Viorica Patea, Arnau Pons, José Damián González Barros

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.