Romanţul american şi explorarea Europei de Est

Roxana OLTEAN
Publicat în Dilema Veche nr. 730 din 15-21 februarie 2018
Romanţul american şi explorarea Europei de Est jpeg

Tradiția romanțului american, acel gen literar căruia îi aparțin binecunoscuți autori precum Nathaniel Hawthorne, Herman Melville sau Edgar Allan Poe, cu lumile lor imaginare zbuciumate, în care explorarea geografică rezonează cu tulburătoare căutări în adîncul abisului interior, este adesea asociată cu mentalitatea secolului al XIX-lea. Și totuși, așa cum ar sugera recente linii de cercetare care descoperă metamorfoze ale genului romanțului în literatura și cultura contemporană (gustul pentru exotism, melodramă, science-fiction, de exemplu), acest gen se reinventează permanent. Mai mult, am putea adăuga, genul romanțul poate fi recunoscut la baza unei serii de percepții americane aspura spațiilor alterității, fie că vorbim de întîlnirile transatlantice dintre americani inocenți și europeni versați în arta decepției, care au făcut faima scriitorului Henry James, sau de perspective americane, mai vechi sau mai noi, asupra Europei de Est în general, și asupra României în particular. Acestea din urmă, frecvent prezentate ca analize jurnalistice, precum cărțile lui Robert Kaplan din anii ’90, au atras atenția (adesea negativă) a publicului. Mai mult, pornind, în mare parte, de la critica deja clasică a lui Edward Said la adresa viziunilor simplificatoare, esențialiste asupra spațiului numit „Orient“, conjugate cu exercițiul puterii, s-a identificat o istorie mai lungă a unui discurs „balcanizant“ (Maria Todorova) care traduce un „imperialism al imaginației“ (Vesna Goldsworthy) și care, de fapt, repetă o veche împărțire mentală a Europei între Est și Vest, care asocia Vestul cu rațiunea și progresul, și Estul cu o anumită înapoiere (Larry Wolf).

Un text aproape uitat, în tradiția orientalizării Europei de Est, dar care se deschide lecturii și din prisma romanțului american, este cartea scriitoarei și jurnalistei americane Mabel Potter Daggett, Marie of Roumania. The Intimate Story of the Radiant Queen, publicată în 1926 și avînd în prim-plan vizita întreprinsă de Daggett la castelul Peleș, ca invitată a Reginei Maria. Profund implicată în mișcarea de emancipare a femeilor, Daggett o cunoscuse pe Regina Maria în timpul conferinței de pace de la Paris și admira prezența ei marcantă pe o scenă politică dominată de bărbați. Imaginea reginei în Radiant Queen, însă, este mai degrabă determinată de aerul de poveste al reședinței regale de la Sinaia, regina desprinzîndu-se din acest fundal ca un personaj de două ori exotic – o dată, ca reprezentantă a monarhiei, obiect al curiozității pentru autoare, care se autointitulează o fiică a revoluției, și apoi încă o dată exotică deoarece aparține spațiului est-european, așa cum sugerează costumul său popular, brodat cu fir auriu și înfățișat în toată splendoarea sa. În ciuda descendenței anglo-saxone, Regina Maria apare ca o prințesă dintr-o lume îndepărtată, exercitînd o fascinație deosebită asupra imaginarului raționalist, occidental al autoarei. În mod interesant, Daggett pare să reia șabloane de percepție regăsite în altă descriere, și aceasta în mare parte uitată, a unei Sinaia fermecate, și a unei alte regine exotice, deși tot anglo-saxonă – este vorba de L’Exilée (1910) de Pierre Loti (recent, în limba română, În jurul Exilatei. La Sinaia, București, Veneția. Pierre Loti, Carmen Sylva, Editura Vremea, 2016). Binecunoscut „orientalist“, Loti povestește impresiile lăsate de regina Elisabeta, de interes deosebit fiind vizita sa la Peleș. Cartea lui Loti a fost tradusă în engleză și publicată la New York în 1912 sub titlul Carmen Sylva and Sketches from the Orient. Deși nu există dovezi concrete că Daggett ar fi citit cartea lui Loti, cele două scrieri prezintă asemănări frapante în redarea figurilor centrale și a întregii reședințe regale ca „orientale“ prin excelență. Totuși, spre deosebire de zîna (chiar așa o numește) din povestea lui Loti, Regina Maria este marcată și de însemnele unei feminități moderne – de exemplu, Daggett admiră șiragul chic de perle, purtat la costumul tradițional, și menționează dezinvoltura cu care regina își aprinde o țigară. Între jurnalism și romanț, cartea schițează o lume care aduce împreună un Orient exotic și ceea ce călătoarea americană percepe ca vechea Europă. În acord cu alte redefiniri mai largi ale genului, extinderea romanțului american pentru a include perspective ale călătorilor asupra Europei de Est sau României lasă loc unei nuanțări a dihotomiilor bazate pe scenariul de putere jucat între occidental-colonizator și estic orientalizat, și relevă capacitatea călătorilor de a surprinde adîncimi sau particularități ale subiectului redat, în pofida clișeelor utilizate, recunoscînd, în același timp, maniera în care, vorbind despre spațiul alterității, autorul își discută propria sa identitate culturală. Abordarea unui astfel de text (și) ca o manifestare tîrzie a tradiției romanțului – care valorizează exoticul, neobișnuitul, misterul, suferința – situează aceste întîlniri interculturale într-o lungă tradiție literară, accentuînd ficționalitatea redărilor sau analizelor jurnalistice scrise de o gamă variată de experți-călători. 

Roxana Oltean este profesor de literatură americană, Universitatea București.

Foto: Nathaniel Hawthorne, wikipedia

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.