Poezia e în stradă

Cristian NEAGOE
Publicat în Dilema Veche nr. 424 din 29 martie - 4 aprilie 2012
Poezia e în stradă jpeg

„Te iubesc!“, zice el. „Ah, spune-mi-o cu pietre din pavaj...“, îi cere ea. E un fragment de dialog înregistrat pe zidurile Parisului în luna mai a anului 1968. Adevărata dragoste era atunci revoluţionară, iar fetele îi adorau pe băieţii care ştiau să lupte. Pe 15 ianuarie 2012, s-a consumat multă iubire şi în Bucureşti, strigată cu pietre din pavajul Centrului Istoric, şoptită cu bastoane din echipamentul Jandarmeriei. România nu a avut niciodată un Mai ’68, o revoltă în care studenţii, intelectualii şi artiştii să îşi ceară dreptul la imposibil („Soyez réalistes, demandez l’impossible!“). Ianuarie 2012 a părut momentul potrivit pentru mai – şaişoptul nostru.

Pe 19 ianuarie vorbeam pe chat cu Larisa Crunţeanu despre Piaţa Universităţii. Voiam să fim acolo la 8 seara ca să preîntîmpinăm şi noi, cu prezenţa noastră, transformarea protestului într-un miting politic. Se anunţaseră camioanele de „simpatizanţi“ USL plătiţi să umple Piaţa Victoriei şi ne era clar că vor veni peste noi la Universitate. Am făcut un ping-pong de idei şi am ales cîteva texte pe care să le scriem pe bannere. „Nu ne confiscaţi protestul!“, „Universitatea, zonă eliberată de clasa politică“ şi „Cultura protestului nu creşte în seră“ erau cîteva dintre ele. „Cine nu sare, zahăr!“ şi „Poezia e în stradă“ au fost altele, ceva mai subtile. Pînă la urmă, Larisa a sacrificat un cearşaf şi a ales două dintre texte. Ne-am întîlnit la Teatrul Naţional şi am traversat pasajul spre Universitate. Bulevardul Magheru era blocat de o mare de jandarmi îmbrăcaţi în ţestoase ninja. Cu doar cîteva zile în urmă, jandarmii loviseră în neştire pe toţi nefericiţii care se aflau între Unirii şi Universitate. Acum stăteau cuminţi, dar nervoşi, aşteptînd ordine. Am scos cearşaful cu „Poezia e în stradă“ şi ne-am postat în faţa lor pentru cîteva minute, să le dăm timp să-l citească. Apoi ne-am întors cu spatele la ei, ţinînd banner-ul la nivelul taliei, ca pe o subtitrare pentru mulţimea de jandarmi încordaţi. „Hai, hai, păpuşa, vino mai aproape, îndrăzneşte!“, îi striga Larisei jandarmul din spatele ei. „Ce-o să-mi faceţi?“, l-a întrebat ea. „Hai mai aproape şi-o să vezi!“ Normal că îi era frică, doar se uitase la atîtea filme pe net cu tineri ciomăgiţi de jandarmi care „doar îşi făceau treaba“. Numai că în 30 de secunde am fost înconjuraţi de blitzuri şi de camere de filmat. Asocierea producea sens.

Cristian Neagoe este masterand în Etică aplicată la Facultatea de Filozofie a Universităţii Bucureşti. 

Foto: Simina Guga

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
Republica Moldova, urmǎtoarea țintǎ a Rusiei. Cine sunt trimișii lui Putin ANALIZǍ
Federaţia Rusă devine tot mai prezentǎ în Republica Moldova, în contextul în care Ilan Şor, omul Kremlinului, a anunţat înființarea platformei Victoria, menitǎ sǎ adune opoziția pro-rusǎ

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.