Patriotismul şi cărturarii

Publicat în Dilema Veche nr. 92 din 20 Oct 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Este, probabil, un soi de boală profesională - în faţa unei probleme, primul meu reflex e acela de a-i căuta soluţiile în cărţi. "În" cărţi, nu "din" cărţi. Şi totuşi, în toamna lui 2001, reflexele mele au funcţionat cu o anume lentoare. După atentatele din 11 septembrie am avut nevoie de mai bine de o lună pentru a mă decide să recitesc Coranul. Pe cînd am ajuns la Ellis Library, principala bibliotecă din campusul Universităţii Columbia-Missouri, eram convins că e deja prea tîrziu. Îmi şi imaginam rafturile secţiunii goale, pustiite de către armate de studenţi dornici să afle cît mai multe despre islam. Nici vorbă. Coranurile mă aşteptau frumos aliniate, în diferite ediţii şi traduceri. Am înşfăcat, bucuros, două ediţii comentate şi, pentru că tot mă aflam în zonă, am mai pus mîna pe-un Al Farabi şi pe un Ibn Sina - să fie, acolo. La ghişeu, bibliotecarul m-a privit serios pe deasupra ochelarilor: Are you sure you wanna check'em out? ("Eşti sigur că vrei să le împrumuţi?") Abia cîteva zile mai tîrziu descifram tîlcul întrebării. Omul fusese bine intenţionat. Între timp intrase în vigoare aşa-numitul Patriot Act. În realitate, Patriot Act nu există. Patriot Act e doar un acronim care, în varianta completă, sună aşa: Uniting and Strengthening America by Providing Appropriate Tools Required to Intercept and Obstruct Terrorism - adică "Unificînd şi Întărind America prin P.A.T.R.I.O.T.-ism". O formulare - să recunoaştem - mai degrabă căznită, pentru obţinerea unui acronim de efect. Documentul cu pricina, întins pe cîteva sute de pagini, a trecut prin Senat cu un singur vot împotrivă (Democratul Russ Feingold, Wisconsin) şi cu o majoritate zdrobitoare în Congres (357 "pentru", 66 "împotrivă"). Conform lui Michael Moore, creatorul lui Fahrenheit 9/11, nimeni nu ar fi catadicsit să-l citească de la un capăt la celălalt. A schimbat cu ceva Patriot Act viaţa americanului de rînd? Nicidecum. De cînd a intrat în vigoare, n-am întîlnit pe nimeni care să pretindă că ar fi fost subiectul vreuneia dintre prevederile sale. Şi sînt destule - de la autorizarea supravegherii fără justificare a traficului pe Internet (articolul 214), pînă la extinderea interpretabilă a definiţiei terorismului domestic (articolul 802). Dar - după cum îmi atrăgea atenţia Luke Mergner, din departamentul de Ştiinţe Politice al Universităţii Bloomington-Indiana - "legea în sine este concepută în aşa fel încît să treacă neobservată. Dacă supravegherea ar fi făţişă, şi-ar pierde rostul. În aceste condiţii, efectul direct al legii e mai degrabă unul retoric." Nu putem şti, aşadar, dacă Patriot Act a reuşit sau nu în încercarea declarată de a face America mai puternică. Ştim însă, cu siguranţă, că a eşuat în cealaltă încercare - aceea de a o face mai unită. Prăpastia dintre cele două Americi1 - cea de pe coaste, urbanizată, liberală şi majoritar democrată, şi cea din interior, predominant rurală, tradiţionalistă şi republicană - a continuat să se adîncească. Un important segment al societăţii civile continuă să protesteze împotriva perceputei restrîngeri a drepturilor şi libertăţilor civile. În opinia acestora, puţin contează dacă administraţia a făcut sau nu uz, bunăoară, de faimosul articol 215 ce permite autorităţilor aflarea listelor de cărţi împrumutate de la orice bibliotecă publică (interzicîndu-le totodată bibliotecarilor să divulge existenţa acestui tip de supraveghere). Periculoasă ar fi însăşi existenţa prevederii cu pricina. "Simplul fapt că au autoritatea să o facă e de natură să mă îngrijoreze" - declara Mahdi Bray, director executiv al Muslim American Society Freedom Foundation. "Exerciţiul libertăţilor democratice este necesar mai mult decît oricînd în perioade de criză şi, mai ales, pe timp de război" - susţine şi profesorul Jeffrey Isaac2, şeful departamentului de Ştiinţe Politice al Universităţii Bloomington-Indiana. "Unele sacrificii pot fi pentru moment necesare în numele securităţii. Dar, legal vorbind, excepţiile trebuie definite fără echivoc şi monitorizate de către judecători independenţi; se cuvin explicate Congresului şi controlate de către acesta; trebuie să fie cît mai reduse şi mai restricţionate în timp. În primul rînd, astfel de sacrificii nu trebuie să pună în nici un fel în pericol valorile centrale ale democraţiei. Democraţia necesită diversitate, pluralism, controverse şi opoziţie. Acestea nu reprezintă pericole la adresa democraţiei, ci însăşi Ťsîngele» ei." Din acest punct de vedere, societatea civilă stă încă bine cu tensiunea arterială. Perspectiva încheierii, chiar în aceste zile, a negocierilor dintre Congres şi Senat pe tema re-autorizării unor articole din Patriot Act a reîncins dezbaterile. Şi, din nou, vîrful de lance îl reprezintă disputele din jurul dreptului la confidenţialitatea lecturilor. Între cărturari şi promotorii patriotismului oficial, tensiunile se escaladează. Asociaţia Americană a Bibliotecarilor (ALA), împreună cu alte asociaţii şi fundaţii, suportă demersul unui "John Doe" care contesta la Curtea Supremă secţiunea 505. Ba se mai şi creează alianţe stranii. Opt asociaţii naţionale de afaceri, printre care şi Camera de Comerţ a SUA, susţin varianta Senatului (S. 1389), care solicită o justificare credibilă pentru consultarea fişelor de lectură. Dacă nu din dragoste de carte, o fac măcar pentru că arhivele firmelor intră şi ele sub incidenţa aceluiaşi articol. Povestea e veche de cînd lumea. Facem ce facem şi tot la cărţi ne întoarcem. Între timp, eu am recitit Coranul şi filosofii arabi, fără ca nimeni să-mi ciocănească la uşă. Ba am mai dobîndit şi cetăţenia americană, aşa că abia aştept să votez. Bloomington, Indiana, 14 octombrie 2005 _______________ 1. Surprinzător, poate, pentru mulţi, retorica existenţei celor "două Americi" a precedat retorica mult mai recentă a "celor două Românii". 2. Una dintre cărţile sale, Democraţia în vremuri întunecate , recent tradusă şi-n româneşte, tratează problematica democraţiei în ţările Europei de Est.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.