Patrimoniu pierdut. Patrimoniu regăsit

Roxana WRING
Publicat în Dilema Veche nr. 752 din 19-25 iulie 2018
Patrimoniu pierdut  Patrimoniu regăsit jpeg

După 1989, toate partidele au vorbit pe un singur glas atunci cînd a venit vorba despre patrimoniu: „Nu știm, nu putem, nu vrem“. Au existat desigur și cîteva decizii salutare, dar au venit prea tîrziu și, în orice caz, au însemnat prea puțin…

Din 2009, în calitate de președinte al asociației ProDoMo, am văzut ce înseamnă grija pentru patrimoniu din partea guvernanților, indiferent de partidele care s-au perindat la putere. În 2013, ProDoMo a elaborat și a prezentat public un raport privind Patrimoniul Bucureștiului. Situația pe care am constatat-o la momentul respectiv era de-a dreptul dramatică: cadrul legislativ imperfect și oricum încălcat frecvent, imobile de patrimoniu distruse cu largul concurs al autorităților sau cel puțin sub privirea lor indiferentă, lipsa cronică de soluții pentru restaurarea și punerea în valoare a acestor bunuri de valoare arhitecturală și simbolică deosebită. În urma acestui raport, Consiliul Internaţional pentru Monumente şi Situri Istorice (ICOMOS), organism consultativ al UNESCO, a emis o rezoluţie prin care condamnă distrugerile patrimoniului istoric din Bucureşti şi dezvoltarea nesustenabilă a oraşului.

Lucrurile nu s-au îmbunătățit cu nimic de la raportul din 2013. Dimpotrivă! Trecem, de cinci ani, prin cea mai neagră perioadă pentru patrimoniul construit. Nici pe vremea comunismului nu exista atîta elan demolator, atîta indiferență și ignoranță față de subiect.

Iar aici trebuie să vedem care sînt cauzele profunde ale acestei atitudini iresponsabile și fără corespondent în vreuna din capitalele europene. Din experiența mea, pot spune că există un dublu substrat al acestei capitulări definitive pe care decidenții și-o asumă atunci cînd vine vorba despre patrimoniu. Pe de-o parte este ignoranța autosuficientă a oamenilor din sistem și, pe de altă parte, este interesul financiar imediat.

Patrimoniul construit este unul dintre acele lucruri despre care nu se învață și nu se vorbește deloc în școala românească. Prin urmare, prea puțini conștientizează că acest patrimoniu există și că el este vital pentru calitatea vieții urbane. Și nu este o problemă doar la nivelul publicului larg. Este o problemă structurală la nivel instituțional. În Parlament, în ministere, la primăriile de orașe – ce să mai spun de cele de la comune –, majoritatea covîrșitoare a decidenților nu știu nici măcar în ce constă acest patrimoniu. Cel mult se gîndesc la cîteva biserici-monument istoric și cam atît. Din păcate, acesta este nivelul în administrația publică românească. Și dacă ignoranța nu ar fi fost suficientă, aceasta se combină frecvent în administrația noastră cu interesul financiar cinic și fără limite. Și pot da exemplu situația de la București, pe care, în calitate de lider al consilierilor municipali USR, o cunosc foarte bine. Am semnalat în urmă cu ceva timp faptul că a fost exclus din Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism expertul în patrimoniu atestat de Ministerul Culturii. Nu contează numele aici, dar simplul fapt că această Comisie funcționează fără nici un singur expert în patrimoniu este scandalos. Este evident cine profită aici: toți acei dezvoltatori care în mod cinic și iresponsabil sînt dispuși să calce totul în picioare, doar de dragul propriului profit. Și este la fel de evident cum funcționează acest lanț al slăbiciunilor: dezvoltatorii propun ce vor, Comisia evaluează fără să țină cont de impactul proiectului respectiv asupra patrimoniului construit, iar consilierii municipali primesc la vot un document despre care nu au cum să știe dacă va afecta urbanistic, arhitectural sau în vreo altă manieră imobilele de patrimoniu din vecinătate.

Încă un exemplu al acestei complicități de interese financiare orientate împotriva patrimoniului: există în acest moment în Parlamentul României un proiect de lege prin care intervențiile fără autorizație asupra monumentelor istorice să nu mai fie considerate infracțiuni. O relaxare în acest domeniu vine împotriva oricărei logici și împotriva oricăror date statistice din teren. Problema nu este că sancțiunile sînt mari. Problema este că nu avem un cadru legal coerent pentru protejarea patrimoniului, că nu există prevederi de tip european care să impună responsabilități, dar să ofere și facilități proprietarilor unor astfel de imobile, nu există politici sau programe publice pentru răscumpărare, revitalizare și restaurare.

Este evident, așadar, că problema patrimoniului este una pe cît de gravă, pe atît de urgentă. Iar soluțiile nu mai pot fi amînate. În primul rînd, trebuie reluată discuția despre Codul Patrimoniului. Există în acest moment un proiect elaborat în 2016-2017, dar care stă prin sertarele Ministerului Culturii și Identității Naționale. Ar trebui ca acest document să fie pus în dezbatere publică, discutat în Parlament și adoptat. Trebuie, de asemenea, ca la nivel de administrație publică locală să fie oprită practica aprobării derogărilor urbanistice în zonele istorice protejate. Astfel de derogări nu fac altceva decît să ducă la demolări și degradări de imobile, să scadă valoarea arhitecturală a zonei și să distrugă țesutul urban. Nu în ultimul rînd, trebuie facilitată atragerea de finanțări pentru proiecte de regenerare urbană care au ca scop principal conservarea patrimoniului construit. Și trebuie lucrat mult mai mult la tot ceea ce înseamnă informarea și educarea administrației și a cetățenilor.  

Patrimoniul nu este un moft. În majoritatea capitalelor europene, patrimoniul arhitectural este un atu ce aduce venituri din turism, antrenează o dinamică economică fastă, dă identitate comunității și, în ansamblu, duce la creșterea calității vieții. Asta este ceea ce trebuie să înțeleagă în primul rînd administrația, dar și cetățenii. Patrimoniul este un cîștig pentru toți și trebuie apărat de fiecare dintre noi. 

Roxana Wring este președinta USR – București. A fost președinta ProDoMo, organizație care militează pentru protejarea patrimoniului construit și pentru dezvoltarea urbană sustenabilă.

Foto: Ema Cojocaru

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.