Oamenii vor să fie păcăliți

Alex DOPPELGÄNGER
Publicat în Dilema Veche nr. 792 din 25 aprilie – 1 mai 2019
Oamenii vor să fie păcăliți jpeg

Acum doi ani, Bucureştiul l-a avut oaspete pe croatul Braco, a cărui privire blajină se spune că aduce linişte în sufletele oamenilor care îl privesc. Bineînțeles, această extraordinară sesiune nu a fost gratuită: toată distracţia costa 40 de lei pentru cinci minute de privit o sală întreagă de inşi. Fă tu calculele. Anul ăsta, pe 19 iunie, îl aşteptăm cu braţele deschise pe un alt brav exponent al fenomenelor paranormale, pe Albert Ignatenko, care e telepat, face previziuni despre viitorul omenirii, îţi schimbă destinul şi te poate programa „pentru 100% sănătate, tinereţe veşnică şi fericire“. Biletele costă între 100 şi 200 de lei.

Se pare că, în sfîrşit, a început şi România să prindă pasul cu restul lumii occidentale în ceea ce priveşte pseudoştiinţa. Bine, astea sînt cazurile mai mediatizate, şarlatanii proliferînd de ceva vreme prin intermediul cabinetelor de astrologie, de biorezonanţă, iridologie, homeopatie, vindecare theta, respiraţie holotropică etc., care promit marea cu sarea şi Luna de pe cer. Nu putem decît să ne bucurăm că, în sfîrşit, am intrat în rîndul lumii şi putem fi şi noi păcăliţi de astfel de şarlatani.

Fireşte, şarlatanii poartă o importantă parte din vina pentru răspîndirea pseudoştiinţei şi a neîncrederii în ştiinţă, dar ar fi greşit să le atribuim lor 100% din aceasta, ei avînd mereu complici. Acei complici sîntem noi: eu, tu, oricine are urechi să îi asculte şi să-i creadă. O veche frază din latină spune „Mundus vult decipi, ergo decipiatur“ („Oamenii vor să fie păcăliţi, păcăleşte-i“) care descrie perfect această situaţie. Fie că vorbim de naivitate, disperare sau pur şi simplu prostie umană, ne aruncăm bucuroşi în braţele pseudoştiinţei, ajutăm la răspîndirea ei şi la apariţia a noi forme de pseudoştiinţă care să ne priveze de bani sau de sănătate. Braco şi Ignatenko nu sînt ascultaţi de oamenii proşti, cum adesea credem în mod eronat şi arogant. Sînt oameni inteligenţi în lume care sînt convinşi că Pămîntul e plat, că poţi vindeca toate tipurile de cancer cu suc de lămîie şi că bolile sînt cauzate de gînduri rele.

Cum putem ajuta la limitarea (şi, într-o lume ideală, chiar la stoparea) pseudoştiinţei şi a efectelor ei? În primul rînd, trebuie să înţelegem că sîntem mai susceptibili la astfel de minciuni decît am dori să credem. Pseudoştiinţa este, în esenţă, doar un set de credinţe iraţionale ce vor să treacă drept raţionale, ce se deghizează în ştiinţă. Astfel, aceasta este clădită pe o fundaţie şubredă, alcătuită din poveşti fantasmagorice, noţiuni elementare de psihologie şi trucuri de iluzionism. Există concepţia conform căreia, pentru a putea demonta pseudoştiinţa (că vorbim de Pămînt plat, paranormal, medicină alternativă, puteri telepatice etc.), e nevoie să fii doctor în fizică cuantică, biochimie, medicină, astrofizică etc. Nicidecum! Adesea este de ajuns să cunoşti nişte principii de bază din logică (briciul lui Occam, erori de logică, sarcina dovezii) şi să înţelegi cum funcţionează mintea umană pentru a vedeai că pseudoştiinţa e doar o păcăleală. De exemplu, pareidolia este tendinţa omului de a percepe tipare sau alte lucruri cunoscute de acesta în stimuli vagi: forme în nori, feţe în corpuri de mobilier, mesaje ascunse în muzică. Multe din fenomenele paranormale (Sfînta Maria în sandwich-uri cu caşcaval, fantome, mesaje subliminale) pot fi explicate lejer făcînd apel la această tendinţă. Creierul nostru nu este perfect, trebuie să înţelegem asta, şi de multe ori o ia pe arătură, interpretînd greşit stimulii din mediul înconjurător. Adesea acceptăm afirmaţiile a tot felul de dubioşi care spun că ne pot ghici viitorul pentru că nu înţelegem cît de multe lucruri pot fi relevate din felul în care ne îmbrăcăm şi de limbajul corpului.

Pentru a putea lupta împotriva pseudoştiinţei, trebuie înainte de toate să ne înţelegem pe noi înşine: cine sîntem mai exact, cum gîndim, cum putem fi păcăliţi şi mai ales cum ne păcălim singuri. Şarlatanii au o parte din vină, dar jumătate din munca depusă pentru a ne păcăli o facem chiar noi. 

Alex Doppelgänger este blogger. Cea mai recentă carte publicată este Atomi și microunde: Cum știm ce știm. Poveștiința 2, Editura Pandora M, 2017.

Foto: Pedro Ribeiro Simões, flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.