O minte sănătoasă după un sport sănătos!

Publicat în Dilema Veche nr. 82 din 11 Aug 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

1. Ce sport/sporturi aţi practicat în tinereţe? 2. Ce nu suportaţi în sportul de azi? 3. Care spectacol sportiv v-a rămas întipărit în minte? 4. Sportivul/sportivii preferat/preferaţi. Adriana BABEŢI 1. Gimnastică ritmică (la Palatul Pionierilor), atletism (în şcoala generală) şi canotaj (la facultate). 2. Vulgaritatea unor galerii, mitocănia unor patroni, antrenori şi chiar sportivi; dispariţia unui tip de graţie inteligentă şi a unei moralităţi pe care sportul, ca orice tip de joc, le presupune. 3. Seara campionilor, meciul România-Brazilia '94, de la Timişoara. Şi o mai veche imagine a galeriei timişorene, cînd într-o noapte Poli a luat o bătută magnifică, în cîntecele şi încurajările a mii şi mii de oameni muraţi de ploaie. 4. Paolo Maldini. Lucian BOIA 1. Mi-a plăcut şi îmi place foarte mult să înot, fără a fi însă un profesionist. Şi merg foarte mult pe jos. Cel mai bine gîndesc plimbîndu-mă. Dar asta ţine de o anume igienă a vieţii. 2. Importanţa şi puterea banului. Dar asta nu priveşte exclusiv sportul. Întotdeauna lumea a fost dominată de bani, puterea banului era însă mereu contrabalansată de ceva în societăţile tradiţionale şi chiar în cele occidentale ale secolului XIX. Astăzi nici religia, nici patriotismul, democraţia însăşi nu mai funcţionează fără bani. 3. Jocurile olimpice, campionatele mondiale... Mă interesează competiţia în sine, nu un sport sau o anume confruntare. 4. Nu cred că m-a impresionat vreodată un sportiv atît de mult. Emil BRUMARU 1. Am jucat fotbal, am fost portar - aveam bune reflexe - sau bec, adică fundaş. Am mai jucat volei şi am făcut-o foarte bine: scoteam mingi prin rostogolire pe spate. Era spectaculos, se uitau fetele la mine... 2. Faptul că fotbaliştii au cele mai mişto femei. Sînt invidios pe ei. 3. Eram puşti cînd s-a transmis la radio meciul Bulgaria-România; i-am bătut cu 1-0 la ei acasă. Urmăresc însă toate meciurile Braziliei şi, bineînţeles, sporturile feminine, mai ales voleiul pe plajă. Îmi place, după ce marchează cîte un punct, cum se bat ele peste fund. 4. Una dintre surorile Williams, cea grasă, şi Lance Armstrong. Neagu DJUVARA 1. Sport fac şi acum. În copilărie, la Sinaia, am făcut schi şi, mai tîrziu, mergeam în fiecare an cîte o lună în Alpii francezi. Tot în copilărie am învăţat să călăresc la nişte unchi de-ai mei de la ţară. În Africa, unde am trăit 23 de ani, am făcut călărie zilnic. Am înfiinţat chiar un club de echitaţie care la început avea numai 2 cai şi care apoi a ajuns la 75 de cai. 2. Vînzarea şi cumpărarea fotbaliştilor. Îmi plăcea cînd echipele de fotbal aveau jucători naţionali. 3. Concursurile de bob de la Sinaia din tinereţea mea. 4. Boris Becker. Nora IUGA 1. Am făcut înot la Şcoala de Înot de la Sibiu. Eram foarte bună. Pe la 17 ani puteam traversa Lacul Herăstrău dus-întors dintr-o suflare. 2. Nu-mi plac conflictele, acel frecuş al intereselor care, de fapt, există la toate nivelurile societăţii. Inclusiv în lumea scriitorilor. 3. Toate campionatele mondiale de fotbal, unde ţin cu Brazilia. Îmi amintesc un astfel de meci dintre Brazilia şi Anglia pe cînd bărbatul meu încă mai trăia. El ţinea cu Anglia, dar a învins Brazilia. Ce-a mai fost în familia noastră atunci! 4. Björn Borg, Boris Becker (cred că în spatele privirii sale atît de reci se ascundea un suflet emotiv), Beckenbauer şi, bineînţeles, Ruud Gullit, după care am fost înnebunită cînd juca la AC Milan. Aurora LIICEANU 1. Am făcut floretă la Facultatea de Filozofie pentru că mă fascina acea întretăiere dintre un tip de mişcare artistică şi sport. De altfel, în copilărie, începînd cu clasa a V-a, mersesem cîţiva ani la o şcoală de balet. Am mai făcut şi schi. 2. Expresia colectivă, gregară a plăcerii, moda galeriilor şi a grupurilor mari. Topirea individului în mulţime mă sperie şi mă deranjează. 3. Olimpiada de la Atena, pentru felul în care grecii şi-au regizat simbolurile naţionale, o formă elegantă a nevoii moderne ca prin sport să se recupereze identitatea naţională. 4. Elisabeta Lipă şi Marius Urzică, pentru echilibru şi decenţa prezentării. Nicolae MANOLESCU 1. Foarte multe, dar numai sporturi de pămînt: fotbal, handbal, volei, tenis şi atletism, mai exact, 100/200 m şi triplu-salt. 2. Caracterul de divertisment şi latura lui comercială exagerată. În general, nu cred că sportul are legătură cu comerţul. Comerţul falsifică sportul, vînzarea de jucători de fotbal fiind, de fapt, o vînzare de sclavi. Clubul este stăpînul lor. 3. Meciul din Liga Campionilor de acum cîţiva ani: Manchester United - Deportivo La Coru

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.