Nume în sistemul solar

Adrian ȘONKA
Publicat în Dilema Veche nr. 375 din 21-27 aprilie 2011
Nume în sistemul solar jpeg

Privind cu atenţie spre peisajele extraterestre de pe alte planete sau sateliţi din sistemul solar, astronomii au realizat, încă de acum cîteva sute de ani, că denumirea formelor de relief ar duce la umanizarea acestora. Au ales nume ale personajelor celebre din istorie şi uneori nimeni nu i-a contrazis. Alteori însă, numele nu au rezistat: poate pentru cineva, regele Carol I al Angliei a fost cel mai bun prieten, dar pentru altcineva – un temut tiran. Cu timpul au apărut reguli consfinţite la întruniri internaţionale, reguli de bun-simţ respectate de o planetă întreagă. În prezent, nu poţi cumpăra un nume în cosmos (cu toate că unii şarlatani vînd scump această iluzie), dar îl poţi cîştiga. Una dintre reguli este ca planetele sau sateliţii lor să nu poarte numele unui om, fie el Dalai Lama sau Michael Jackson. Numele planetelor sînt ale zeilor din mitologia romană, iar sateliţii lor poartă numele personajelor satelit ale zeilor.  

Dar planetele şi sateliţii lor au forme de relief, cratere, munţi, domuri vulcanice, creste, gropi, rîpe, cîmpii şi văi, iar acestea trebuie denumite pentru o mai bună orientare. Ca să nu existe mai multe variante de hărţi cu denumiri, astronomii au ales să lase acordarea numelor în sistemul solar unei organizaţii internaţionale numite „Uniunea Astronomică Internaţională“ (UAI) cu membri din toate naţiile posibile şi imposibile, ale căror guverne au recunoscut astronomia drept o profesie. Astfel, UAI a stabilit cîteva reguli simple care se respectă de aproape o sută de ani. Una dintre ele este să nu se schimbe denumirile date înainte de înfiinţarea UAI. Alta spune că numele umane date formelor de relief nu trebuie să aparţină figurilor religioase, politice sau militare din istorie. Se acceptă cu greu denumiri ale personalităţilor pur politice care au trăit înainte de secolul al XIX-lea. Pare o lovitură grea dată „minunaţilor“ politicieni români care au scos astronomia din şcoală.  

Numele folosite în sistemul solar sînt ale personalităţilor publice inofensive (artişti sau oameni de ştiinţă), ale zeilor şi zeiţelor sau ale diferitelor locuri de pe Pămînt. Şi pentru că sistemul solar este al tuturor, numele folosite trebuie să reprezinte toate culturile din toate regiunile planetei noastre – o regulă în beneficiul pămîntenilor. Aşadar, fiecare planetă are o temă. Mercur este planeta bărbaţilor artişti, pictori, muzicieni sau oameni de ştiinţă care au studiat planeta. Dacă vă simţiţi important, poate că, la 50 de ani după moarte, numele dvs. va sta alături de Eminescu, Beethoven, Shakespeare, Debussy sau Michelangelo. 

Am văzut unde se duc bărbaţii. Dar ce facem cu femeile celebre? Avem pentru ele o altă planetă, şi mai fierbinte decît Mercur, unde plumbul se topeşte instantaneu, iar presiunea atmosferică se aseamănă cu cea de pe fundul oceanelor. Este Venus, planeta geamănă a Terrei, din punct de vedere al dimensiunii. Dacă sînteţi zeiţe din mitologiile diverselor popoare sau femei care pur şi simplu aţi adus o contribuţie deosebită în domeniul în care profesaţi, un crater de minimum 20 km în diametru sau un dom vulcanic vă va purta numele. Se va întîmpla la cîtva timp după ce veţi fi murit, dar această regulă este valabilă în cazul denumirilor de pe suprafaţa oricărei planete. Cîteva femei deja sînt pe Venus pentru că cele mai mici cratere primesc nume proprii feminine. Dacă vă numiţi Ştefania, Irinuca, Natalia, Veta, Zina sau Esterica vă puteţi mîndri: „sînteţi“ deja pe Venus! 

Luna, cel mai apropiat corp ceresc de noi, este locul oamenilor de ştiinţă şi al filozofilor din Grecia antică. Spiru Haret a cîştigat greu onoarea de a fi (pînă acum) singurul român de pe Lună, prin munca depusă în domeniul matematicii. În schimb, nici un nume de român nu se află pe Marte, planeta oamenilor de ştiinţă şi a artiştilor care s-au ocupat de ea.  

Unica modalitate de a-ţi pune singur numele pe cer este să descoperi o cometă. E mai uşor decît pare, dacă ai cer negru de ţară, binoclu gigant şi timp de observaţii înainte de răsăritul şi după apusul Soarelui. Dovada sînt cometele Daimaca descoperite cu un binoclu de către un simplu profesor de matematică din Tîrgu-Jiu, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. 

Se pare că astronomii simt o plăcere deosebită cînd dau nume pietroaielor (denumite „asteroizi“) care se rotesc în jurul Soarelui. Altfel cum explicaţi denumirea a 16.453 de obiecte şi trecerea pe lista de aşteptare a încă 269.644? Pentru că numele mitologice s-au terminat de mult, s-a trecut la acordarea numelor unor personalităţi în viaţă. Printre nume de zei, întîlnim nume de actori, sportivi şi staruri rock. Poate că în viitor, în loc să călătoriţi la mormîntul lui Elvis, veţi putea zbura pînă la asteroidul 17059 Elvis. Sau poate veţi beneficia de o croazieră spaţială iniţiatică, prin centura de asteroizi, cu traseul: Luna, Marte, 2620 Santana, 4147 Lennon, 4305 Clapton, 19383 Rolling Stones, 19367 Pink Floyd, Luna, Terra. Sau poate doriţi o croazieră a scriitorilor...  Brâncuşi, Eminescu, Oberth, Enescu, Grebenikov, Birlan, Dragesco şi Sanduleak sînt românii pierduţi printre sutele de mii de roci ce orbitează în perfectă linişte în jurul Soarelui. 

Pînă acum, singurii români care au primit onoarea de a deveni o parte din alte planete sînt: Hariclea Darclée – soprană, Mihai Eminescu – poet, Spiru Haret – matematician şi Elena Văcărescu – poet. Există alte mii de forme de relief fără nume. În timp, vom fi şi pe Marte, mai des pe Lună sau celelalte planete. Pînă atunci însă, ar trebui să ne facem cunoscuţi pe Terra.

Adrian Şonka este astronom amator, coordonatorul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“ din Bucureşti şi membru al Astroclubului Bucureşti. Este autorul blogului http://sonkab.wordpress.com.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.