Noul IAD

Andrei DECU
Publicat în Dilema Veche nr. 389 din 28 iulie - 3 august 2011
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu este vorba de echipa I.A.D. din schiţa „Mefisto“ a lui Toma Caragiu, ci de o posibilă nouă boală – dependenţa de Internet (Internet Addiction Disorder). Intuiesc deja cîteva replici: „copchii ăştia, nu îi mai dezlipeşti de la calculator, să se mai ducă domnule să bată mingea şi pe stradă“. Pe lîngă relativ faimoasele jocuri virtuale de tip MMORPG (Mulţi Mulţi Oameni Online în Rolul de Prinţ Gheorghe…) pe care se înghesuie zeci de milioane de oameni (!) să plătească echivalentul a 50 de lei lunar, există o sumedenie de alternative non-ludice la pierderea/investirea timpului „pe net“ folosite şi de „oamenii mari“. Mă întreb cine nu va invoca faptul că slujba ne cere să fim permanent informaţi, să raportăm la minut, să facem cerere pentru o cutie de pixuri în reţeaua companiei, apoi să ne amintim că reţelele de socializare sînt acum unelte de angajare; şi că puţin divertisment nu a făcut rău nimănui, deşi parcă ne enervează acel prieten care pare că are prea mult timp liber pentru trimis mai departe ataşamente şi lista kilometrică de oameni pe unde a trecut acel mail ş.a.m.d. 

Dezvoltarea Internetului a avut oricum efecte vizibile asupra felului în care ne construim identitatea. Pentru adolescenţi reprezintă acum o variantă de a-şi explora identitatea şi de a experimenta, printre altele, sentimentul de apartenenţă la un grup, delimitarea faţă de prieteni şi familie şi, nu în ultimul rînd, exprimarea neliniştilor şi a frustrărilor prin intermediul reţelelor de socializare (care tocmai au primit recent una nouă în familie), a camerelor de chat (reinventate multimedia), a blog-urilor şi a altor tipuri de comunităţi pe Internet. Şcoli progresive dotează fiecare elev cu un laptop, însă cît de departe putem merge? Internetul corespunde nevoii de răspuns rapid în comunicare şi cercetare, însă folosirea sa exagerată poate conduce la rezultate slabe, tocmai în performanţele academice şi comunicarea cu persoanele apropiate. Putem sta liniştiţi pentru moment, suportul empiric pentru atestarea IAD drept dependenţă nu există, e greu să aduni dovezi în favoarea unei concluzii clare, mai ales cînd această posibilă dereglare poate masca de fapt depresia, hiperactivitatea etc. Cu toate acestea, în ţări precum Coreea de Sud, Japonia, China, SUA şi Regatul Unit al Marii Britanii au apărut încet-încet cercetări, apoi specialişti şi în cele din urmă clinici dedicate persoanelor care petrec prea mult timp în faţa calculatorului. Mi se pare interesant că prima clinică de acest tip din Statele Unite (deschisă destul de recent, în 2009) se află în Redmond, foarte aproape de sediul unui gigant IT. Soluţiile adoptate la nivel mondial sînt pur şi simplu renunţarea la Internet timp de cîteva săptămîni, exerciţiu fizic şi promovarea unor alternative plăcute la petrecerea timpului în compania ecranului. 

Testele iniţiale pentru detectarea acestui comportament deviant au fost adaptate după unele clinice pentru detectarea dependenţei de jocurile de noroc. Acest lucru mi se pare potrivit, avînd în vedere cîţi oameni ajung să-şi cîştige pîinea de pe urma Internetului la nivel profesionist şi, în acelaşi timp, cîţi îşi petrec timpul avînd grijă de plăntuţele lor virtuale i.e. non-reale sau, şi mai frumos, de ale prietenilor lor, tot virtuali. 

Dacă vreţi un test iniţial, simptomele asociate cu dependenţa de Internet sînt legate de creşterea timpului petrecut zilnic pe Internet, dificultăţi în a renunţa la această activitate, asocierea sa cu un sentiment de euforie, dorinţa de a petrece şi mai mult timp online, neglijarea prietenilor şi a familiei, anxietate în absenţa Internetului, performanţe mai slabe la şcoală sau la locul de muncă, sentimentul de vină/ruşine/depresie ca rezultat al comportamentului, schimbări în ritmul circadian, schimbări bruşte de greutate, dureri de spate sau de cap, retragerea din alte activităţi plăcute. Pentru copiii de pînă la 12 ani, se poate considera un semnal de alarmă şi un semn de dependenţă atunci cînd petrec în jur de şase ore pe Internet. 

Am menţionat mai sus lista de ţări în care au apărut clinicile pentru tratarea dependenţei de Internet cu un motiv: toate se bucură de un statut economic relativ avantajos, fapt ce le-a permis copiilor să fie la curent cu noile tehnologii pe post de consumatori fideli, în contrast cu părinţii care, de multe ori, au pierdut contactul cu tehnologia. Consecinţele la nivel social ale acestui fapt cred că abia acum încep să iasă la suprafaţă. Şi noi, ca importatori ai unui stil de viaţă destul de vestic, am putea să îi acordăm mai multă atenţie. Apropo, cît timp petrec online copiii voştri şi ce activităţi au? 

Tot ce ştiu este că datorită (sau poate ar trebui să spun „din cauza“) faptului că ne bucurăm de tehnologie avansată în materie de comunicaţii mobile şi reţele broadband – România fiind constant în primele 10 locuri din topurile celor mai rapide viteze medii de acces la Internet din lume –, eu îmi verific mail-ul cu mult înainte de a mă ridica din pat dimineaţa.  Andrei Decu este consultant IT, licenţiat în ştiinţa calculatoarelor şi antropologie, interesat de interacţiunea om-computer şi design ergonomic.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.