Digitizarea este un proces ce a devenit tot mai prezent în rîndul activităților derulate în instituțiile culturale, între care și bibliotecile, în vederea prezervării și valorificării resurselor disponibile, cu respectarea, firește, a drepturilor de autor. Urmare a dezvoltării Internetului din ultimii ani, s-a ajuns la existența unor interfețe care suportă interogări din partea a mii de utilizatori concomitent, fapt ce permite accesarea resurselor în format digital de oriunde din lume.

În ideea coordonării activităților de digitizare la nivel european și de creștere a accesului online la materialul digitizat, a fost creată, la 26 septembrie 2007, fundația European Digital Library, ce gestionează agregarea conținutului digital din instituțiile culturale ale Europei.

Un eveniment deosebit de important în procesul de promovare a digitizării și de facilitare a accesului online la conținutul digitizat a fost lansarea prototipului „Europeana“, ce a avut loc la 20 noiembrie 2008. Evenimentul a avut loc la Palatul Charles de Lorraine al Bibliotecii Naționale Regale din Bruxelles, în prezența domnului José Manuel Barroso, președintele Comisiei, a doamnei Viviane Reding, comisarul pentru societatea informațională și mass-media, a doamnei Christine Albanel, ministrul Culturii din Franța, președinte în exercițiu al Consiliului miniștrilor Culturii din UE, a unor miniștri ai Culturii și Audiovizualului din statele membre și a reprezentanților unor organisme culturale europene.

Cu acea ocazie, José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, a afirmat: „Odată cu «Europeana» combinăm avantajul competitiv al Europei în domeniul tehnologiilor de comunicare și al rețelelor cu bogatul patrimoniu cultural comun. Europenii vor fi acum capabili să acceseze rapid și ușor resursele incredibile ale marilor noastre colecții într-un spațiu unic. «Europeana» este mult mai mult decît o bibliotecă, este un veritabil generator de inspirație pentru europenii secolului 21, pentru a emula creativitatea inovatoare a înaintașilor precum forțele creatoare ale Renașterii. Imaginați-vă doar posibilitățile pe care le oferă studenților, iubitorilor de artă sau erudiților accesul, combinarea și căutarea comorilor culturale online ale tuturor statelor membre. Aceasta este o puternică demonstrație a faptului că în inima integrării europene se află cultura.“

La momentul lansării, Biblioteca Digitală Europeană a oferit utilizatorilor acces la aproximativ două milioane de cărți digitale, filme, fotografii, ziare și înregistrări audio din cele mai mari colecții europene. 

Un alt moment din istoria digitizării în Europa îl constituie cel din 28 august 2009, cînd a fost redactat documentul „Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: «Europeana» – etapele următoare.“ La momentul redactării documentului pe site-ul web „Europeana“, www.europeana.eu, utilizatorii Internetului au putut accesa 4,6 milioane de cărți, hărți, fotografii, videoclipuri și ziare digitizate. Colecția „Europeana“ a crescut cu mai mult decît dublu de la lansarea sa, în noiembrie 2008. La acel moment, Comisia Europeană și-a declarat obiectivul de a crește numărul lucrărilor digitizate la 10 milioane pînă în 2010. Comisia a inițiat, de asemenea, o dezbatere publică pe tema viitoarelor provocări pentru digitizarea cărților în Europa: posibilitatea ca sectorul public și cel privat să își unească forțele și necesitatea de a revizui cadrul european prea fragmentat în materie de drepturi de autor. Viviane Reding, comisarul pentru societatea informațională și mass-media, a declarat la eveniment: „Consider alarmant faptul că doar 5% din cărțile digitizate în Europa sînt disponibile prin intermediul «Europeana». Vreau să subliniez de asemenea faptul că aproape jumătate din munca digitizată din «Europeana» provine dintr-o singură țară, celelalte state membre fiind total neperformante la acest capitol.“

În acest moment, martie 2018, con-ți-nutul din „Europeana“ depășește 51 de milioane de documente, dintre care peste 75.000 sînt contribuția României, de zece ori mai puțin decît angajamentele asumate de țara noastră, ca membru ai Uniunii Europene.

În efortul național de aliniere la practicile europene din domeniul digitizării documentelor de bibliotecă se înscrie și participarea la proiectul european „EuropeanaLocal“, finanțat de Comisia Europeană prin programul „eContentplus – Best Practice Networks“ – Rețele de bune practici, coordonat la nivel național de Biblioteca Județeană „Octavian Goga“, Cluj, proiect demarat în anul 2008.

Proiectul a avut ca scop promovarea și facilitarea participării la „Europeana“ a cît mai multor deținători locali/regionali de conținut digital. Aceasta s-a realizat prin sprijinul oferit instituțiilor culturale în implementarea infrastructurii și standardelor „Europeana“, prin încurajarea colaborării între instituții din domenii înrudite (biblioteci, muzee, arhive și alte instituții culturale) și prin promovarea digitizării la nivel local sau regional.

Echipa Bibliotecii Județene Cluj a reușit să mobilizeze partenerii furnizori de conținut din România și astfel a fost agregat conținutul digitizat în următoarele instituții: Arhivele Naționale – Direcția Județeană Cluj, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman“, Dolj, Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu“, Neamț, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu“, Hunedoara, Biblioteca Județeană „Panait Istrati“, Brăila, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia“, Galați, Biblioteca Județeană, Timiș, Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale, Cluj, Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva, și Biblioteca Județeană „Petre Dulfu“, Baia Mare.

Structura colecțiilor locale cu care România se regăsește în portalul „Europeana“ prin intermediul proiectului „EuropeanaLocal“ cuprinde: manuscrise, cărți din colecțiile de istorie locală, monografii, periodice vechi, documente de arhivă, imagini, documente audio și documente video.

Biblioteca noastră și-a asumat un rol dificil în condițiile în care digitizarea în România s-a făcut haotic, fără a fi respectate cîteva reguli importante și fără nici un plan. În anul 2007, cînd am pornit la drum în construirea proiectului „EuropeanaLocal“, în țara noastră nu exista încă o strategie bine definită pentru digitizare și nici proiecte în derulare care să se constituie în modele. Multe biblioteci au digitizat colecții în primul rînd pentru a le prezerva, iar mai apoi pentru a le putea oferi, în format digital, utilizatorilor, lucru ce necesita și existența unui soft care să permită descrierea și accesul la conținutul digitizat. În acel moment, în România nu exista un astfel de soft și nici expertiză în domeniul digitizării colecțiilor, astfel că decizia de a participa la un proiect european, în cadrul unui consorțiu, a fost una firească. La începutul proiectului au fost dificultăți datorate barierei lingvistice, mulți dintre termenii folosiți în limba engleză neavînd corespondent în limba română. Odată depășite toate obstacolele, am reușit să adunăm, la finalul proiectului, în anul 2010, peste 9000 de obiecte digitale, ce sînt disponibile în portalul „Europeana“.

Publicul interesat va descoperi în „Europeana“ documente din colecțiile Bibliotecii Județene „Octavian Goga“ cum sînt: imagini din Clujul vechi, documente de arhivă, corespondență din fondurile personalităților culturale clujene, cărți despre județul Cluj, fotografii cu personalități culturale clujene.

Biblioteca clujeană a continuat proiectele de digitizare a colecțiilor, prin participarea în proiecte europene, dintre care voi aminti doar unul, este vorba de proiectul pan-european „Europeana 1914-1918“, biblioteca, muzeul și arhiva culturală digitală a Europei. Această inițiativă unică și-a propus ca pînă în 2014, anul care marchează un secol de la izbucnirea Primului Război Mondial, să colecteze cît mai multe amintiri, în format digital, din perioada acestei tragedii ce a răvășit întreaga Europă, pentru a le face accesibile tuturor. În acest proiect au fost organizate la București și apoi la Cluj-Napoca zilele colecției „Europeana 1914 1918“, în cadrul căreia au fost adunate de la persoane fizice sau instituții scrisori, fotografii, jurnale, înregistrări video sau audio, diferite obiecte și poveștile lor. În acest context amintesc, dintre documentele inedite din colecțiile speciale ale bibliotecii noastre, trei jurnale ale lui Dumitru Nistor, țăran din satul Năsăud născut în 1893, ce se regăsesc în portalul „Europeana 1914-1918“. Acesta, visînd din copilărie să călătorească și să vadă țări străine, în 1912, cînd vine vremea „numărașului“ (recrutării), el cere să fie primit nu în miliția ardeleană, unde erau recrutați de obicei românii, ci în marina austro-ungară. Terminînd școala de marină, după o călătorie la Viena, este îmbarcat ca „Geschütz-Vormeister“ („primul îndreptător de tun“) pe vasul Kaiserin Elisabeth, cu destinația Asia.

Prins de război în Marea Chinei, crucișătorul Kaiserin Elisabeth participă la cîteva bătălii navale, pentru ca, pe 2 noiembrie 1914, să se hotărască scufundarea lui. Echipajul pierde și lupta terestră, este luat prizonier de japonezi și transportat în arhipelagul nipon.

Timp de zece luni, țăranul-marinar din Năsăud va fi prizonier într-o mănăstirea budistă din Himeji, iar apoi mutat într un lagăr, construit special pentru prizonierii germani și austrieci, la Aonogahara, nu departe de Kobe, unde va rămîne pînă la sfîrșitul anului 1919. Întors acasă, în 1920, Dumitru Nistor va trăi pînă în anii ’60, continuînd opera sa de artist amator.

Aceste documente, împreună cu altele adunate în cadrul campaniilor de colectare desfășurate la nivel european, pentru pregătirea comemorării centenarului de la încheierea Primului Război Mondial, sînt disponibile pentru publicul larg în portalul „Europeana“. 

Sorina Stanca este directorul Bibliotecii Județene „Octavian Goga“ din Cluj.