Mediul bunelor intenţii

Costel POPA
Publicat în Dilema Veche nr. 466 din 17-23 ianuarie 2013
Mediul bunelor intenţii jpeg

Deşi bine construit, capitolul de protecţie a mediului din programul de guvernare Ponta II reuşeşte să ocolească toate punctele nevralgice de mediu ale României, din momentul de faţă: exploatarea minieră de la Roşia Montană, exploatarea gazelor de şist, construcţia ilegală de microhidrocentrale pe rîurile de munte, reformarea Administraţiei Fondului pentru Mediu. Peste toate acestea, Apele şi Pădurile s-au ales cu un capitol separat, în care se vorbeşte mai ales despre „exploatarea durabilă“ a acestor resurse naturale şi deloc despre conservarea şi protejarea lor ca habitat al biodiversităţii.

Cod verde

La capitolul protecţia mediului, Programul de Guvernare Ponta II nu arată rău: este bine structurat, acoperă în mare măsură priorităţile şi este destul de concret pentru a nu fi o înşiruire banală de fraze şi obiective general valabile, aşa cum se întîmplă în cazul altor capitole ale aceluiaşi program de guvernare. Aş spune chiar că se poate observa o anumită preluare a temelor ONG-iste din domeniul protecţiei mediului, aceasta fiind o consecinţă a deschiderii pe care ministrul Mediului, Rovana Plumb, a avut-o faţă de organizaţiile ecologiste.

Această apreciere ar putea să surprindă şi poate că merită spuse cîteva cuvinte în plus. Încă înainte de a deveni ministru al Mediului, Rovana Plumb a încercat să stabilească un contact cu Coaliţia pentru Mediu din România (CMR) şi a încercat să preia teme din documentul „Soluţii, nu probleme!“, un fel de program de guvernare alternativ propus de CMR, în care listam principalele probleme de mediu din România şi mai ales soluţiile acestora.

Imediat după instalarea ca ministru, Rovana Plumb a invitat în calitate de consilieri două persoane care activează în unele dintre cele mai active organizaţii de mediu, Terra Mileniul III şi World Wide Fund România. În acelaşi timp, în cadrul proiectelor şi activităţilor desfăşurate, am organizat mai multe întîlniri formale şi informale în care am discutat priorităţile Coaliţiei pentru Mediu şi am încercat să stabilim acţiuni concrete pentru rezolvarea lor.

Cod galben

Această deschidere s-a lovit însă de o incapacitate administrativă cronică de a trece de la promisiuni la fapte, astfel încît în ultima săptămînă de campanie electorală, Coaliţia pentru Mediu din România a decis să protesteze public faţă de perpetuarea celor mai grave probleme de mediu:

● micro-hidrocentralele: nu numai că acestea nu au fost oprite, însă lucrările de construire au continuat nestingherite – deşi dovezi clare au fost aduse în atenţia conducerii Ministerului Mediului cu privire la ilegalitatea şi impactul lor deosebit de negativ asupra naturii;

●managementul deşeurilor: deşi problema deşeurilor a fost declarată prioritate zero a Ministerului Mediului şi Pădurilor, nu există pînă acum o viziune care să scoată ţara din gunoaie. „Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor“ este un document incert, incapabil de a schimba starea actuală şi care nu cuprinde printre priorităţi colectarea selectivă. Miliardul de euro din fondurile structurale destinat managementului deşeurilor are un grad de implementare de doar 13,7%, în timp ce România rămîne pe ultimul loc din Europa la capitolul reciclarea deşeurilor;

● Reforma Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM): în ciuda declaraţiilor, nici o acţiune concretă nu s-a realizat. Deşi ar trebui să fie principalul susţinător al programelor de protecţia mediului din România, fondurile AFM încă merg cu prioritate în achiziţia de maşini (programul Rabla) sau îndiguiri;

● în privinţa gazelor de şist, Guvernul a promis un moratoriu pentru suspendarea oricăror operaţiuni legate de exploatarea gazelor, pînă cînd vor exista studii care să arate cu precizie impactul asupra mediului, iar populaţia va fi corect informată asupra consecinţelor. Acest moratoriu nu a mai fost adoptat;

● depolitizarea structurilor administrative de management al ariilor protejate. Promisiunea făcută public de premierul Victor Ponta privind numirea unui activist ecologist la conducerea Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării nu s-a mai realizat, fiind preferată o nominalizare pe linie de partid;

● în ceea ce priveşte declararea Lacului Văcăreşti din Bucureşti ca zonă protejată din punct de vedere al biodiversităţii, deşi promisiunile publice au fost permanente, nu s-a întreprins nici o măsură administrativă concretă pentru protecţia zonei;

● constituirea grupurilor de lucru tematice la nivelul ministerului MMP. Deşi este o iniţiativă lăudabilă, ea a rămas la nivel de întîlniri ad-hoc, fără a avea un cadru instituţional stabil şi predictibil, bazat pe regulamente clare. (Comunicatul îl găsiţi pe site-ul www.coalitiapentrumediu.ro)

Cod portocaliu spre roşu

Revenind însă la ceea ce Guvernul Ponta doreşte să facă în următorii patru ani, programul de guvernare identifică bine cîteva dintre problemele prioritare de mediu, precum: schimbările climatice, managementul deşeurilor, managementul ariilor protejate, problema monitorizării şi a creşterii calităţii aerului, ecologie urbană (minim 26 mp de spaţiu verde/locuitor!), cooperarea cu societatea civilă (cred că este capitolul care menţionează în modul cel mai clar acest lucru), educaţie pentru mediu sau promovarea achiziţiilor verzi.

Totuşi, programul de guvernare are un mare minus prin faptul că evită să trateze cele mai fierbinţi şi controversate subiecte de pe agenda de mediu din România: proiectul de la Roşia Montană, construcţia ilegală a microhidrocentralelor din Munţii Făgăraş şi problema exploatării gazelor de şist.

Roşia Montană

Dimpotrivă, cîteva propuneri ale actualului program de guvernare ar putea favoriza proiectul de la Roşia Montană printr-o flexibilizare a cadrului legislativ, oricum sabotat de numeroase acte administrative ilegale. Astfel, la capitolul „Industrie, comerţ, competitivitate“ se propune revizuirea cadrului legislativ în domeniul sectorului minier, care „să sporească atractivitatea pentru potenţialii investitori privaţi“, precum şi „simplificarea procedurilor administrative de acordare a licenţelor şi permiselor miniere“.

Prin comparaţie, programul de guvernare al Guvernului Boc (2009-2012) propunea explicit „întărirea legislaţiei de mediu în domeniul mineritului“. Desigur, acest lucru a rămas pe hîrtie, iar declaraţiile publice ale preşedintelui Băsescu erau mai degrabă în favoarea proiectului RMGC. Problema proiectului de la Roşia Montană nu ţine însă numai de mediu, ci mai ales de ilegalitate şi corupţie. O flexibilizare a cadrului legal favorabilă proiectului RMGC ar duce problema corupţiei la cel mai înalt nivel politic.

Ministerul Mediului minus Ape şi Păduri

O altă iniţiativă neinspirată, venită pe linie liberală, propunea formarea unui minister separat al apelor, pădurilor şi pisciculturii. Ideea, care nu avea nici un suport în filozofia declarată a arhitecturii guvernamentale, prin care se dorea o reflectare a directoratelor Comisiei Europene, a fost abandonată la timp. Această aventură a lăsat însă urme în programul de guvernare, astfel încît a fost realizat un capitol separat pentru domeniile Ape şi Păduri, capitol care nu are nici o legătură cu cel referitor la Mediu.

Prin această separare se poate observa şi o diferenţă de limbaj, de la o abordare conservaţionistă la o abordare bazată pe „gestionarea“ (a se citi exploatarea!), ce-i drept durabilă, a pădurilor şi a faunei cinegetice. Guvernul doreşte „creşterea potenţialului economic şi ecologic al pădurilor“, precum şi „utilizarea durabilă a resurselor cinegetice“, iar apele sînt importante în special din perspectiva protecţiei împotriva inundaţiilor sau ca resursă pentru agricultură, nu neapărat ca habitat al biodiversităţii ce trebuie protejat.

Administraţia Fondului pentru Mediu

O altă absenţă notabilă din programul de guvernare o reprezintă strategia cu privire la reforma Fondului pentru Mediu. Dacă nu ar fi un instrument de subvenţionare mascată a achiziţiei de maşini noi prin programul Rabla, dacă nu ar mai fi o sinecură politică, Fondul pentru Mediu ar putea fi principalul instrument de finanţare pentru programele de protecţie a mediului desfăşurate de autorităţile publice şi de organizaţiile private din România.

În loc de împăduriri avem programul Rabla, în loc de piste de biciclete avem programe de îndiguiri, în loc de proceduri simple şi transparente avem abonaţi pe linie politică la fondurile publice. O reformă a Administraţiei Fondului pentru Mediu ar putea asigura finanţare pentru majoritatea priorităţilor de mediu din România, fie că vorbim de programe de eficientizare energetică, fie despre managementul ariilor protejate, fie despre promovarea produselor şi achiziţiilor ecologice şi altele (mai multe despre gestionarea fondurilor AFM în studiul „Investiţiile de Mediu în România“, pe www.ecopolis. org.ro).

Costel Popa este preşedinte al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis (www.ecopolis.org.ro). Ecopolis asigură secretariatul Coaliţiei pentru Mediu din România, o alianţă care cuprinde peste 70 de organizaţii neguvernamentale de protecţia mediului.

Foto L.Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.