Maşina de fabricat imagini şi bani

Eneko LANDABURU
Publicat în Dilema Veche nr. 104 din 19 Ian 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cristian Tudor Popescu, gazetarul oricînd gata cu o replică acidă, citeşte cuminte de pe prompter: îşi prezintă rubrica de filme, grav, din fotoliul roşu. Încă o imagine şi filmul se derulează sub ochii tăi: un spectacol Care Te Prinde buimăcit. Trecut prin cabine de make-up, procesat şi ambalat adecvat, CTP e oferit zilnic spre a fi devorat de audienţă, fie că e vorba de comentariu politic, ştiri, sport şi, mai nou, de filme. În linii mari, chiar dacă vedeta se schimbă, tehnica "starului" e utilizată invariabil. Televiziunea, cu nenumăratele ei sclipi(kits)churi, difuzate la ore de vîrf, face şi desface, înalţă şi coboară personaje şi afaceri, cultivă modele şi gusturi. Toate acestea se derulează cu rapiditate şi cu o permanentă foame de rating. Rating înseamnă bani şi televiziunile înghit mulţi bani - 15 milioane de euro/an este o sumă decentă, pentru un canal generalist. Piaţa publicităţii TV din România, de 130 de milioane de euro (estimare Zenith Media, 2004), ar susţine, într-o logică normală, maximum 8 televiziuni, faţă de cele peste 150 existente. În ciuda numărului mare, încasările şi rating-urile sînt concentrate la trei grupuri: TVR, Pro TV, Antena 1. TVR este cea mai puternică financiar, cu venituri de 104 milioane de euro în 2004, majoritatea din taxa obligatorie şi 11% din publicitate; în acelaşi an, grupul Pro (Pro TV, Acasă TV, Pro Cinema, Pro TV Internaţional) făcea peste 60 de milioane de euro, iar Antena 1, aproximativ 30 de milioane euro. Cum publicitatea se raportează la audienţă doar cantitativ, fără ca profilul telespectatorului să conteze, canalele principale se bat pe rating cu orice preţ (inclusiv al decredibilizării). Invitaţii (fie că e vorba de Copilu' Minune, fie de un analist sobru) sînt selectaţi pe criteriul sfînt: cît se uită bizonul la ei. Reportajele, altele decît "mortul şi mireasa", au trecut pe planul al doilea (sau sînt inexistente). Dacă însă publicitarii ar face o analiză de profunzime, ar fi surprinşi să constate cărui tip de public îşi vînd reclamele cumpărate cu bani grei pe punct de rating; atunci încurajarea jurnalismului de calitate ar veni de la sine. Banii nu reprezintă singura problemă. Anii de servilism politic au aruncat cea mai puternic finanţată televiziune, TVR, în criză majoră de credibilitate, însă liberalii ţin anchilozată noua lege, menită să-i schimbe metehnele. În schimb, industria privată s-a mişcat în ultimii ani: canale exclusiv cu ştiri, documentare şi dezbateri (Realitatea TV, Antena 3), lansează noi provocări formatelor generaliste. Un ritm de creştere de 25% pe an al publicităţii TV a atras şi cîţiva investitori străini: Central Media Enterprises a preluat majoritar pachetul Pro TV, iar SBS Broadcasting pe cel al Prima TV, plus două reţele de radio. În general, investiţiile în media au crescut, cu toate că provenienţa banilor rămîne obscură. Prevăzută de Constituţie, desecretizarea încasărilor media rămîne un act de curaj mult prea important pentru o alianţă, devenită, de mai bine de un an, laşă. Lipsa de transparenţă în privinţa propriilor resurse afectează credibilitatea, şi aşa şifonată, a televiziunilor, după o perioadă în care l-au ferit, la unison, pe prim-ministrul Năstase de critici. Spre deosebire de perioada 2000-2004, cînd presiunea politică a fost directă, interferenţele au luat ulterior forme nuanţat-comerciale. "Povestea adevărată" a Roşiei Montana Gold Corporation ascunde, pe cîteva zeci de mii bune de euro, tăcerea ecranelor. Doar National Geographic a renunţat la contractul bănos şi a denunţat compromisul, de neacceptat într-o lume în care cuvintele "reputaţie" şi "credibilitate" au conţinut. Dincolo de Buftea, buticurile audiovizuale se hrănesc cu grăunţe. În Piatra Neamţ, Euromedia TV, patronată de liberalul Pinalti (Gheorghe Ştefan), trăieşte cu 8.000 de euro pe lună (cifre în 2004, potrivit Ministerului Finanţelor). În Baia Mare, primarul Cristian Anghel se joacă generos cu contractele instituţiei - de regulă, sparte în sume mici, pentru a fi în ton cu noile reguli ale publicităţii de stat. Firul banilor, greu de identificat, ar pune în lumină şi logica unei întreprinderi media, care în România iese din orice model de business. Indicatorul general pentru profitabilitatea operaţională, EBITDA (venituri-cheltuieli operaţionale) este distorsionat în presă de un coeficient dificil de cuantificat pe hîrtie: influenţa. Acesta depinde de rating, de interesele patronului şi, în loc de credibilitate, de aparenţa ei. Profesionalismul poate servi în această ecuaţie, în măsura în care contribuie deopotrivă la rating şi la disimularea intereselor. Şi astfel televiziunea, regina audienţei şi a încasărilor, continuă să îşi joace pe degete publicul captiv: românii petrec 3 h 40 min/zi în faţa televizorului, cu 40 min mai mult decît media în vechea UE. Totuşi, o schimbare se petrece în Europa: în era digitală, telespectatorul tînăr e cu o mînă pe mouse.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.