Leneș și prost

Publicat în Dilema Veche nr. 755 din 9-15 august 2018
Leneș și prost jpeg

De-a lungul vieții, munca, pentru om, pare să fie ceva nesfîrșit, așa cum ne spune și mitul lui Sisif. La fel de nesfîrșită pare să fie și discuția despre ce înseamnă, cum trebuie să fie și care sînt problemele legate de muncă și de piața muncii. Noi ne-am înhămat de mai multe ori la această „muncă“ în revista noastră. Ultima oară, în urmă cu vreo cinci ani, am făcut un Dosar despre etica și mentalitățile legate de muncă. Acum, lucrurile astea deja pot părea ceva diafan și pur teoretic, în condițiile în care o tot mai accentuată criză se manifestă pe piața muncii din România. Nu se mai găsesc muncitori calificați, nu se mai găsesc meșteri, numărul medicilor se împuținează, cei care au calificări înalte autentice nu prea au unde și cum să și le pună în valoare, în vreme ce multe acte și diplome care ar trebui să ateste competențe nu au acoperire în realitate. Unii se întreabă dacă nu cumva românii sînt leneși. Cunoscătorii spun că e o problemă falsă, că lenevia sau hărnicia la nivelul unei țări nu depind atît de cei care lucrează, cît de condiții, de felul în care sînt așezate și funcționează sistemele și responsabilitățile. Așa s ar explica de ce românii care muncesc în țări mai dezvoltate au cu totul alt randament.

Aici, în țară, constatăm însă nu doar că o bună parte a persoanelor active și competente pleacă să lucreze în străinătate, dar că și natalitatea e în scădere. Adică din urmă nu mai vine destulă „forță de muncă“. Iar cei care totuși vin, millennials, cum li se zice, au se pare cu totul și cu totul alte viziuni, așteptări și pretenții legate de ideea de muncă, de cum și pentru ce trebuie să lucreze, chestiuni pe care mai vechii angajatori nu le prea înțeleg și nu le pot satisface. Poate că acest nou fel de a vedea lucrurile din partea tinerilor ar putea aduce la un moment dat și soluția.

Deocamdată însă, avem parte de un dezechilibru major care se instalează în țară în acest domeniu. Un dezechilibru care există și între zone diferite ale țării. Oferta de locuri de muncă variază dramatic chiar între județe apropiate. În Dosar veți găsi asemenea cifre uimitoare. Lăsînd la o parte Bucureștiul, una e în Argeș sau Prahova și alta în deja vestitul și nefericitul Teleorman. Parcă am avea de-a face cu două țări diferite. Uniformizarea șanselor și a prosperității ar putea veni de la dezvoltarea infrastructurii. Dar știm bine cît de neputincioase s-au dovedit toate guvernele în această problemă. La fel de neputincioase ca și în aplicarea unor politici care să orienteze economia spre domenii de vîrf. Cînd astfel de domenii au apărut mai mult sau mai puțin accidental, în general n-au fost sprijinite și uneori au fost chiar descurajate. Iar problema structurală cu care ne confruntăm, observă specialiștii, este aceea a unei economii low-tech. O economie cu productivitate scăzută în care, statistic vorbind, oamenii instruiți, activi și creativi nu-și prea găsesc locul. Vorba cîntecului: „Țara te vrea prost!“ Se pare că te vrea și leneș.

Ilustraţie de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.