„Lenea şi amînarea“

Publicat în Dilema Veche nr. 603 din 3-9 septembrie 2015
„Lenea şi amînarea“ jpeg

Într-un articol de pe site-ul zf.ro sînt enumerate cîteva studii despre efectele negative ale Facebook-ului asupra utilizatorilor. Printre ele, gelozie, sentimente de singurătate, depresie, scăderea autocontrolului sau lenea. 

„Cercetătorii de la Universitatea Gothenburg din Suedia au descoperit că primul lucru pe care îl fac 70% din utilizatorii de Facebook cînd deschid calculatorul este să acceseze reţeaua de socializare. Potrivit raportului, persoanele de sex feminin sînt mai active pe Facebook decît bărbaţii. În medie, o femeie petrece 81 de minute pe zi pe Facebook, în timp ce la bărbaţi media ajunge la 64 de minute. Cei cu venituri mai mici şi cu educaţie mai puţină folosesc Facebook cel mai mult. De asemenea, utilizatorii care petrec mai mult timp pe Facebook au declarat că se simt mai nefericiţi şi mai nemulţumiţi de viaţa lor personală. 

Un alt studiu supervizat de către Universitatea Humboldt şi de către Universitatea Tehnică din Darmstadt, Germania, a descoperit că vizionarea pozelor din vacanţe, veştile despre relaţiile şi succesul altora produc gelozie, sentimente de singurătate şi depresie. 

«Cercetătorii au găsit că una din trei persoane s-a simţit mai prost după ce a vizitat site-ul, şi mai nemulţumită de viaţa personală, în timp ce utilizatorii care au vizionat pagina fără să interacţioneze au fost afectaţi cel mai mult», scrie

Oamenii de ştiinţă au stabilit că fotografiile din vacanţe stîrnesc cele mai multe resentimente, urmate de interacţiunile sociale în care utilizatorii văd cum unii primesc mai multe felicitări cu ocazia zilei de naştere,

-uri şi comentarii. 

Un alt efect negativ pe care Facebook îl poate avea asupra utilizatorilor îl constituie creşterea apetitului pentru consumul de produse alimentare nesănătoase, arată studiul a doi cercetători americani. Interacţiunea cu prietenii şi cu familia pe Facebook creşte stima de sine, determinînd scăderea autocontrolului, scrie raportul lui Andrew Stephen şi Keith Wilcox. 

Intimitatea este un alt domeniu afectat din viaţa privată a utilizatorilor de Facebook. Un articol din versiunea online a publicaţiei

afişează un material video în care este prezentată o tehnologie care extrage informaţii de pe pagina de Facebook şi de pe alte site-uri de socializare despre momentul în care te-ai autentificat în cont sau unde şi cînd a fost făcută o fotografie cu smartphone-ul. Sistemul, denumit «Rapid Information Overlay Technology», poate afişa unde ai fost, ce îţi place, poate să determine lucrurile şi persoanele asociate şi să prezică un comportament viitor. 

Nu în ultimul rînd, este ştiut faptul că Facebook încurajează lenea şi amînarea. De cele mai multe ori, proiecte importante sînt încetinite de faptul că cei implicaţi petrec mult timp pe Facebook şi Twitter sau cumpărînd online.“

(sursa: www.zf.ro)   

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.