Între suflet şi raţiune

Lavinia HUIDAN
Publicat în Dilema Veche nr. 174 din 9 Iun 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Este a şaptea ediţie a forumurilor Volvo-Dilema veche. Am încercat ca aceste forumuri, pe care dl Andrei Pleşu a avut amabilitatea să le găzduiască la New Europe College, să fie o platformă de dezbateri între elitele din afaceri şi cele din cultură, pentru a găsi repere de valoare pe care să le prezentăm societăţii româneşti, în probleme care ne frămîntă şi pe care, în măsura în care găsim soluţii, să le promovăm pe agenda publică. În această a şaptea ediţie, tema este "investiţia privată în educaţie şi cultură". Am dori să nuanţăm mai mult căile de intervenţie ale capitalului privat în susţinerea educaţiei şi a culturii, în condiţiile în care statul nu poate să-şi mai asume singur finanţarea, iar capitalul public este insuficient pentru a asigura dezvoltarea armonioasă la nivelul cerinţelor actuale. Vă propunem să explorăm răspunsuri posibile la următoarele întrebări pe care le supunem dezbaterii: în ce măsură sînt necesare resurse suplimentare şi complementare pentru susţinerea educaţiei şi a culturii? Care este punctul critic al învăţămîntului românesc? Ţine el de calitate, de accesibilitatea educaţiei şi formării, de responsabilitatea pregătirii unei generaţii de tineri, pentru a face faţă unei pieţe deschise şi tot mai competitive? În ce măsură are sistemul actual de educaţie capacitatea de a se îndrepta spre un model cultural al calităţii şi responsabilităţii, al mobilizătii resurselor umane pentru schimbare? Cum ar putea mediul privat să influenţeze acest lucru? Este cultura un lux în economia noastră emergentă, sau noi nu ne putem permite luxul de a o desconsidera? Au corporaţiile măcar informările de bază despre ceea ce se petrece în mediul cultural, sau alegerile, şi acelea puţine, sînt caracterizate de conformism? În ce măsură ştiu ele şi pot alege variante care le pun cel mai bine în valoare atributele de marcă? În ce măsură cadrul legislativ actual stimulează investiţia privată în educaţie şi cultură? Ne referim la Legea sponsorizării şi a mecenatului şi la Legea burselor private, care limitează deductibilitatea prin două condiţii cumulative - 20% din impozitul pe profit datorat, dar nu mai mult de 3 la mie din cifra de afaceri. Faptul că unele corporaţii se plîng că beneficiile fiscale nu sînt suficient de stimulative este un simptom exclusiv românesc, sau există atitudini asemănătoare şi în ţări unde s-au dezvoltat sisteme mai avantajoase de deduceri fiscale? Este aceasta o falsă problemă? Nu cumva corporaţiile ar trebui să caute motorul deciziei privind mecenatul, mai puţin în avantajele fiscale şi mai mult în avantajele oportunităţii de a comunica şi altfel, mai sofisticat, valorile brand-ului? În ce măsură s-a înţeles în mediul de afaceri românesc că o companie este responsabilă nu numai faţă de acţionari, ci şi faţă de toate grupurile care sînt afectate de activitatea ei? Este ştiut că drumul spre o cultură a responsabilităţii este lung şi anevoios. În Europa există deja multe corporaţii cu tradiţie în acest tip de cultură. Oaspeţii noştri străini, care au experienţă atît în mediul academic, cît şi în mediul privat, ar putea să ne prezinte cîte ceva din bunele practici, din experienţa lor în economii puternice, cu instituţii şi structuri care nu numai că există, dar sînt şi operaţionale. Am invitat la dezbateri şi reprezentanţi ai elitei din business-ul românesc, din corporaţii transnaţionale care şi-au definit deja o strategie de responsabilitate socială pe termen lung şi au programe consistente a căror legitimitate şi credibilitate este asigurată de preocuparea constantă pentru transparenţă. Ar merita poate să reflectăm şi asupra conştiinţei capitalului autohton. Departe de noi intenţia de a lăsa să se înţeleagă că lumea corporatistă, de mai mică sau mai mare anvengură, ar fi devenit brusc angelică... În sfîrşit, am dori ca dezbaterea să pună în lumină instituţia mecenatului, privindu-l ca pe un mariaj fericit între suflet şi raţiune. Aceasta presupune construcţia unei relaţii privilegiate de parteneriat, un mecenat de iniţiativă, declanşator de relaţii, şi mai puţin un mecenat de portofoliu pasiv. A construi această relaţie înseamnă a inova, a fi creativ, a avea un demers inteligent, pentru a depăşi aparenta opoziţie dintre capitalism, bani, utilitarism, meritocraţie, pe de o parte, şi aristocraţie, cultură, artă, puritate, sacru şi gratuit, pe de altă parte. Dacă am rămîne captivi în rigorile paradigmei romantice a ideologiei culturii, opusă faţă de valorile burgheze, probabil că ne-am condamna de bună voie la inactualitate. Nu înseamnă însă că nu este nevoie ca relaţia de parteneriat să depăşească temerile, nişele, prejudecăţile şi stereotipiile de percepţie şi gîndire ale celor două lumi, pentru că, pînă la urmă, avem sisteme diferite de a ne raporta la lume şi operăm prin coduri diferite. Este nevoie de rafinamentul unei comunicări în care fiecare parte trebuie să cunoască foarte bine aşteptările celeilalte părţi. Este nevoie de înţelepciunea de a crea o relaţie bazată pe încredere şi respect reciproc sau - cum frumos spunea cineva - "a descoperi în celălalt camaradul care îţi stă alături şi te ajută să-ţi duci propria luptă pînă la capăt".

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.