Internetul ca spaţiu de exprimare a terorismului în serviciul Jihadului

I. ERHAN
Publicat în Dilema Veche nr. 551 din 4-10 septembrie 2014
Internetul ca spaţiu de exprimare a terorismului în serviciul Jihadului jpeg

În actuala epocă a abundenţei de tehnologii, se asistă la hiatusul între tradiţionala eră a asasinatelor şi a războaielor simetrice, derulate pe cîmpul de luptă, şi cea a decapitărilor de ostatici în direct şi a execuţiilor în rîndul minorităţii yazidite din Irak, urmărite de milioane de spectatori, în timp real, demersuri ce conturează capacitatea organizaţiilor teroriste, pe de o parte, de a utiliza, în manieră profesionistă, tehnologiile şi, pe de altă parte, de a deplasa confruntarea în spaţiul virtual.

Mai mult, irupţia reţelelor sociale în mediul virtual a transformat Internetul într-un vector de propagandă al indivizilor susceptibili a fi la originea radicalizării şi recrutării teroriste de inspiraţie jihadistă, numeroasele reţele precum Facebook, Dailymotion sau Twitter permiţînd difuzarea de imagini ce pot schimba lumea sau antrena intervenţii în anumite puncte fierbinţi ale globului. Astfel, clipurile video privind actele violente sau executarea recentă, de către Statul Islamic din Irak şi Siria, a jurnalistului american James Foley sînt exemple concludente ale eficacităţii reţelelor sociale, facilitatea şi rapiditatea circulaţiei informaţiei reprezentînd atribute incontestabile ale Internetului, utilizate, în manieră distructivă, de către entităţile jihadiste.

Gama variată de tehnologii oferă cadrul perfect derulării unor campanii propagandistice şi de publicitate, grupările teroriste dispunînd astfel de pîrghii moderne de diseminare a propriilor convingeri, de legitimare a cauzei, de compromitere a duşmanului sau de manipulare a imaginii proprii. În acest sens, exemplul cel mai elocvent este campania de publicitate asiduă derulată, în mediul virtual, de către organizaţia iraniană „Mojahedinii Poporului din Iran“, în vederea suprimării acesteia de pe lista organizaţiilor teroriste. Consecinţă inclusiv a lobby-ului agresiv în mass-media francofonă şi anglofonă şi pe reţelele de socializare, această organizaţie cu trecut şi prezent obscur a reuşit să fie delistată şi să mobilizeze o serie de responsabili politici occidentali, pentru a se alătura cauzei acesteia, dispunînd astfel de o forţă virtuală ce pare, în egală măsură, să fascineze şi să provoace temeri Occidentului.

De asemenea, servind aceloraşi scopuri propagandistice, „Hezbollahul“ libanez deţine canalul de televiziune Al-Manar, în timp ce „Hamasul“ palestinian posedă canalul TV Al-Aqsa, ambele entităţi teroriste avînd în portofoliul media programe de radio şi o infrastructură diversificată de website-uri destinate propagării ideologiei radicale, acestea transformîndu-se, recent, inclusiv într-o platformă de diseminare fie a mesajului regimului Bashar Al-Assad din Siria alawită, fie a altor grupuscule fundamentaliste din regiune.

Devenit un mediu de comunicare pentru terorişti, Internetul oferă oportunităţi diversificate de interacţiune, de partajare a informaţiilor şi chiar de angajare activă şi în timp real în discuţii virtuale; or, această emergenţă a organizaţiilor teroriste se regăseşte inclusiv în numărul incontrolabil de site-uri, chaturi, forumuri, conturi cu conţinut extremist, toate entităţile teroriste, indiferent de dimensiunea acestora, fiind prezente pe Internet într-o formă sau alta.

Recrutarea şi apoi mobilizarea şi instruirea recruţilor şi a partizanilor, prin intermediul Internetului, au devenit practici cvasiprezente în activitatea teroristă, computerele confiscate ale suspecţilor constituindu-se în dovezi indubitabile ale modului în care Internetul a înlocuit cu succes capitalul uman şi taberele de antrenament. Aşadar, un simplu click permite descărcarea de materiale video, instrucţiuni şi manuale online ce explică detaliat modul de construire a unei bombe, a centurilor explozive, a executării unei misiuni şi chiar a manierei sigure de utilizare a Internetului şi de disimulare a identităţii şi activităţilor derulate în mediul virtual.

De asemenea, existenţa unor astfel de site-uri legate de modul de creare a unei celule teroriste şi de eludare a autorităţilor, de achiziţionare de armament şi materiale cu dublă utilizare, de realizare a unor hărţi şi diagrame interactive permite partajarea de informaţii către orice individ pretabil a adera la grupările teroriste.

Platformă deschisă şi participativă de exprimare, Internetul este, în accepţia organizaţiilor teroriste, un cadru propice al activităţilor subversive proprii, iar accesul la tehnologii performante a facilitat, într-o manieră crescîndă, reorganizarea acestora în spaţiul virtual şi descentralizarea operaţiunilor teroriste.

Mişcarea jihadistă modernă este privată de un teritoriu fizic bine delimitat; de aceea, în prezent, se asistă, mai mult ca oricînd, la configurarea unui refugiu virtual în care se permite diseminarea simultană şi rapidă a informaţiei, cu costuri modice, autorul beneficiind de protecţia anonimatului.

Astfel, Internetul a devenit un instrument esenţial supravieţuirii entităţilor teroriste, utilizarea de tehnologii moderne şi de sisteme performante de comunicaţii oferind facilitatea apariţiei unei comunităţi virtuale ghidate indirect de convingeri ideologice şi teologice, dar şi a (re)activării de baze operaţionale, de data aceasta, în mediul virtual, ce pretind să-şi asume un rol eminamente global, prin declanşarea unui război psihologic de uzură, caracterizat de propagarea virtuală a terorii, temerilor şi sentimentului de insecuritate.

Adaptîndu-se la mutaţiile tehnologice ce îi permit o finanţare imediată şi cvasianonimă, terorismul apelează la Internet nu numai pentru a colecta informaţii, ci şi fonduri financiare necesare executării de acte teroriste, secretul bancar, invocat de o serie de bănci respectabile, facilitînd transferul de fonduri de provenienţă criminală, via Internet.

Subsecvent acesteia, în aceşti ultimi ani, Internetul a devenit un mod de legătură între diferitele grupuscule teroriste şi infrastructura lor operaţională, deseori plasate la o distanţă considerabilă, descentralizarea organizaţiilor obligîndu-i, mai mult ca oricînd, pe liderii acestora să recurgă la Internet ca spaţiu relaţional sau de planificare şi coordonare a acţiunilor. Instrucţiunile transmise electronic, în general codate lingvistic, informaţiile mascate prin steganografie sau mesajele criptate între diferiţii membri ai organizaţiilor teroriste de pe adrese web gratuite maschează operaţiuni de anvergură, exemple elocvente fiind modul de planificare a atacurilor de la 11 septembrie 2011 prin Internet sau coordonarea atacurilor Hamas împotriva ţintelor israeliene.

De asemenea, conştientizînd că Internetul reprezintă un mediu generos al desfăşurării războiului „întru numele lui Dumnezeu“ (vocabula arabă „bismillah“), beneficiind de acelaşi grad de importanţă precum un Kalaşnikov, o rachetă sau chiar o piatră a palestinienilor, declanşatoare de Intifada, mişcarea jihadistă actuală recurge la Internet precum la o bază de date din care prevalează date şi informaţii necesare pregătirii de acţiuni. Astfel, accesul imediat la sursele deschise reprezintă un alt atu al Internetului, acesta devenind o sursă inepuizabilă de cunoaştere, de prospecţie a datelor şi de obţinere de informaţii preţioase asupra infrastructurilor critice şi chiar asupra activităţilor şi strategiilor contrateroriste ale structurilor responsabile de securitatea cetăţenilor.

Conştientizînd dificultăţile autorităţilor de a monitoriza şi controla activităţile derulate în mediul virtual, organizaţiile teroriste recurg la Internet pentru a disemina teama şi intimidarea, materialele video ce surprind militanţi islamişti care execută civili în oraşele siriene şi irakiene propagînd un accentuat sentiment de insecuritate la nivel global. De asemenea, numărul crescînd de conturi Twitter şi Facebook, grafica materialelor postate şi nivelul superior de editare, dublate de un fond muzical atractiv, indică un grad ridicat de utilizare a social media de către entităţile teroriste, în vederea acoperirii unei audienţe cît mai mari şi a realizării unor obiective diferite.

I. Erhan este analist pe zona Orientului Mijlociu.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.