Imaginea paternă în manualele şcolare

Cristina TUNEGARU
Publicat în Dilema Veche nr. 734 din 15-21 martie 2018
Imaginea paternă în manualele şcolare jpeg

În manualele celor mici, mama este întotdeauna glorificată. Dar care este imaginea tatălui construită în manualele de comunicare? La o primă privire, se observă că termenul tată apare semnificativ mai rar decît mama, de la două pînă la șase ori mai puțin în manualele claselor I și a II-a.

Imaginea paternă se construiește din frînturi, din reacții, din tonalitate, din adresare sau din absența lor. Ocupațiile tatălui sînt dintre cele mai diverse, el este un om de acțiune, inginer, aviator, pilot de avion (Intuitext, clasa I), pilot de mașini de curse, pădurar, viticultor sau are ocupații intelectuale, e scriitor, om de știință: Familia lui Willy locuiește în București. Tatăl lui Willy cercetează spațiul. El vine des la școală. Ultima dată a adus un film despre zborul oamenilor pe lună. (Intuitext, clasa I).

Cu o privire atentă, atotcuprinzătoare, tatăl ia decizii bine gîndite, raționale cu privire la viitorul copilului, dar eliberate de orice încărcătură emoțională, contactul cu copilul este pedagogic, aproape rece. Copilul învață de la tată cum se realizează o carte, ce înseamnă o bibliotecă, informații despre București. Deciziile despre viitorul copilului par să îi aparțină exclusiv tatălui: el decide cînd copilul merge la școală sau la grădiniță. Numai mama stă de vorbă cu copilul, ea îi explică ce se va întîmpla la grădiniță, pe cine va întîlni, îl ascultă și îl pregătește.

De multe ori tatăl e departe, iar absența lui este observată de copil. Tatăl nu se află cu copilul și cu mama la cinema (CD Press, clasa I), nu merge cu copiii și cu mama la picnic. Două surori citesc cu interes vederile pe care le primesc din partea tatălui marinar, pe care îl admiră, pentru că se află în locuri exotice – în Deltă – pe un vapor numit „Dunărea“: Dana și Dora privesc atente o vedere. E de la tatăl lor. Dumnealui e marinar. Vaporul său poartă numele Dunărea. – De unde e vederea? – E din Delta Dunării. Ele admiră ilustrata. (Editura ART, clasa I).

În manualele noastre, tatăl repară trenul copilului, muncește cu drag, este admirat de alți copii, pentru că cercetează spațiul, face descoperiri. În ieșirile cu familia, tatăl conduce mașina, stabilește programul și itinerariul. Iar băieții nădăjduiesc să aibă aceleași ocupații ca și tatăl lor. Un fiu plecat în expediție cu tatăl său geolog descoperă dinozauri (Humanitas, clasa a II-a). De cealaltă parte, unele fete aspiră să ajungă fotomodel.

Tatăl și copilul petrec timp împreună. Tatăl și băiatul merg împreună la munte, într-o excursie. Tatăl și fata urmăresc un program educativ la televizor. Ca și tatăl, băiatul are inițiativă, ia lopata și amîndoi merg să dea zăpada împreună (Editura Humanitas, clasa a II-a).

Reacțiile emoționale ale tatălui sînt neconsemnate, ca și cum tatăl ar fi o forță supraomenească. De foarte puține ori tatăl îi zîmbește copilului și îl mîngîie. În schimb, mama este numai o emoție, e manifestarea dragostei absolute, o „zînă bună“. Tatăl e calificat cu puține adjective, iar unul dintre ele este „exigent“ (Editura ART, clasa I). Cu grijă și prevedere, mama îl ajută pe copil să își pregătească ghiozdanul pentru a doua zi, pe cînd tatăl face doar ultima verificare. Și rolurile casnice sînt bine stabilite, mama face prăjituri, pregătește ceaiul pentru copii, masa; tatăl doar dă cu aspiratorul, curăță zăpada.

Foarte rare sînt situațiile cînd apare un dialog autentic între tată și copil. Comunicarea este unidirecțională, copilul primește mesajele tatălui, dar nu se realizează o comunicare reală, tatăl nu ascultă dorințele și nevoile copilului, mai degrabă ia decizii pentru viitorul acestuia, fiind, în esență, un părinte autoritar. Într-un fragment după Tudor Arghezi intitulat Plicul (Editura Corint, clasa a II a), apare un dialog duios cu un tată îngăduitor, ușor de înduplecat, cu care copilul poate să se joace. Aici, tatăl comunică cu copilul, îl supraveghează atent, îl cunoaște. Altfel, de regulă, tatăl dă dispoziții sau face anunțuri.

Tatăl simbolizează forța fizică. Un băiețel construiește o sperietoare ca să împiedice păsările să mănînce cireșele coapte din pom, iar aceasta este mare cît… tata (Editura CD Press, clasa I).

Imaginea tatălui sugerează frică într-o altă secvență prezentată ca un paradis familial. Mama e soarele și e grozav să ai un soare pe care să-l strîngi în brațe cînd te culci. Dar cînd intră tatăl în camera copiilor se face noapte și frig, pentru că el vede toate micile obrăznicii ale copiilor, mașinuțele de sub pernă, ciocolata mîncată pe ascuns. În urma lui rămîne întuneric și gheață. Numai cînd se reîntoarce mama se face dimineață (Editura Didactică și Pedagogică, clasa a II-a).

Imaginea tatălui îndepărtat este oferită de o scurtă poveste pentru copiii de 7 ani. Doi frați deschid ziarul și văd o imagine ce îi duce cu gîndul la tatăl lor: ar putea fi el sau ar putea fi un altul. Copiii nu-și recunosc tatăl imediat. Le e greu să creadă că tatăl lor ar putea apărea în ziar. Abia cînd reușesc să citească titlul și numele tatălui lor își dau seama că au în față un articol despre Cazimir Oprea, tatăl lor, care scrisese o carte. Nici nu știuseră pînă atunci că tatăl lor scria cărți. Amîndoi sînt extrem de mîndri. Copiii își cunosc tatăl din ziar (Editura Didactică și Pedagogică, clasa I).

Într-o altă prezentare a familiei, tatăl inginer e înalt și puternic, iar mama tînără și înaltă e medic. Mama este validată și prin aspectul exterior, iar tatăl prin putere, forță fizică.

Tatăl pune la cale scenarii prin care își testează copilului și îl pregătește pentru viață prin probe parcă inspirate din basme. Într-o scurtă poveste, tatăl dă fiilor lui cîte o piersică, prilej cu care își cunoaște cu adevărat copiii, este impresionat sau dezamăgit de ei, în funcție de faptele lor (Editura ART, clasa a II-a). Pentru prețuirea tatălui trebuie să lupți, să te arăți capabil.

Dacă mama este simbolul bunătății, întruchiparea dăruirii totale, tatăl este realistul, el este puntea de legătură între copil și realitatea dură pentru care îl pregătește. Prin relația cu tatăl, copilul iese din basmul copilăriei, de sub aripa protectoare a mamei. Imaginarul oferit de manuale este limitat la o serie de stereotipuri despre familie și realitatea imediată a copilului. În ce măsură vom regăsi aceste stereotipuri în societatea de mîine? Nu ne rămîne decît să așteptăm și – ce e cel mai greu – să construim și să le oferim copiilor noștri modele autentice. 

Cristina Tunegaru este profesoară de limba română.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.