Greierele și furnica

Publicat în Dilema Veche nr. 658 din 28 septembrie-5 octombrie 2016
Greierele și furnica jpeg

Încă din școală, cînd, „pe vremea mea“, se mai studia „Balada unui greier mic“ de Topîrceanu, l-am iubit pe greiere și am detestat‑o pe furnică. „Detestat“, desigur, e mult spus. Dar mi s-a părut, mereu, plicticoasă și fără inimă. În nici un caz un model. Desigur, inconștient, greierele mi-a fost, într-un fel, model. O prietenă bună, care spune despre ea că e „un greiere asumat“, mi-a semnalat chiar latura transcendentă a greierelui: „Acesta, prin cîntecul lui, care atinge și afectează în mod pozitiv întreaga lume, prilejuiește o deschidere către înalt, către verticală. Există un grăunte de altă natură, care frizează și vizează alt plan, dincolo de ceea ce considerăm noi bine sau rău în imediat. Într-adevăr, furnica are virtuți incontestabile, de perseverență, de anduranță, de prevedere, dar asta, la limită, o poate duce într-o rutină orizontală care nu face decît să alimenteze perpetuarea speciei. Venind în tradiția românească, există o zicere extraordinară: «Dar din dar se face rai». Dar puțină lume știe că ea are o completare: «Foaie verde de dai, n-ai; / Dar de dai, chiar dacă n-ai, / Dar din dar se face rai». Greierele, prin cîntecul lui, dă ce nu are concret, dar are într-un mod subtil.“

Mereu am refuzat aproape orice fel de îndatoriri de furnică: lucrurile obligatorii și cu program fix, rutina. Am avut o mulțime de momente fericite în ipostaza de greiere. Dar m‑am lovit și de o serie de inevitabile inconveniente prin refuzul atitudinilor de furnică. De la un punct încolo, mi-am dat seama că n-am cum să nu le adopt și pe astea, măcar parțial. Trebuia să supraviețuiesc decent, totuși. Încet-încet, am ajuns, dacă nu s-o apreciez pe monotona furnică, măcar să-i recunosc utilitatea. Uneori, salvatoare. De aici mi-a venit ideea Dosarului. Apoi m-am gîndit că, poate, atitudinea asta de greiere nu-i doar ceva personal, ci se extinde, cu variațiuni pe aceeași temă, și la un nivel mai larg. Se poate vorbi de o mentalitate greierească, nu în sens pozitiv, ci în cel al lipsei de prevedere și al cultivării unui soi de fatalism prost înțeles și în viața politică, socială, publică, în general. Care ne face să nu ne gîndim prea profund la consecințele lucrurilor în care ne aruncăm. Să nu înțelegem beneficiile prevenției, care în unele domenii (și-mi vin în minte, momentan, două importante: medicina și cutremurele) pot fi salvatoare. Dar despre aceste două tipuri de a privi realitatea au scris în Dosarul de față, printre alții, un biolog, un profesor, un politolog, un filozof, un coach, un călător și niște copii. Și am însoțit opiniile lor de cîteva portrete de „greieri“ și „furnici“.

Ilustraţie de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.