Garda copiilor şi viitorul istoriei

Publicat în Dilema Veche nr. 656 din 15-21 septembrie 2016
Garda copiilor şi viitorul istoriei jpeg

Alba Iulia este a doua destinație turistică din România pe Trip Advisor. A reușit asta în doar cîțiva ani, de cînd s-a renovat Cetatea Alba Carolina. Dar nu numai despre renovare este vorba, căci simpla refacere a zidurilor nu înseamnă cu adevărat punerea în valoare a patrimoniului istoric și cultural al orașului. La Alba Iulia s-a întîmplat mai mult decît atît: restaurarea Cetății a fost nucleul care a revitalizat orașul și a reconstruit comunitatea.

O asemenea reconstrucție comunitară nu se încheie, de fapt, niciodată. Alba Iulia a fost, ani la rînd, din 1990 încoace, orașul despre care tot românu’ își amintea de 1 Decembrie. Pe bună dreptate, într-un fel: e locul unde s-a desăvîrșit Statul român modern. Numai că acest eveniment, deformat decenii la rînd de propaganda comunistă, a lăsat în mintea oamenilor mai degrabă o dîră retorică patriotardă decît un sentiment autentic de recuperare și actualizare a istoriei. Și – tocmai prin excesele retorice – a pus în umbră ceea ce Alba Iulia este cu adevărat: nu doar „cealaltă capitală“, cea simbolică, a României, ci un nucleu important al istoriei europene, un spațiu în care trecutul amestecat al Centrului Europei a lăsat urme puternice. Așadar, asta se întîmplă important în Alba Iulia de cînd s a renovat Cetatea: se reconstruiește o comunitate în jurul unor repere însemnate ale istoriei europene. Sau, cum spune un program al municipalității, se „respiră aerul istoriei“. E un proiect vechi de cîțiva ani, finanțat inițial din fonduri europene, iar apoi din bugetul local. Rolul lui este să atragă în Cetate turiști care să descopere nu doar zidurile, monumentele, muzeele; cu alte cuvinte, nu doar patrimoniul material propriu-zis, ci spiritul acestei comunități.

Pentru că Festivalul Dilema veche are același scop – să construiască o comunitate ad-hoc în jurul cîtorva valori culturale – a adus o contribuție proprie la felul în care cetățenii actualizează istoria. Există deja, în Cetate, garda habsburgică, desfășurîndu-și ritualic defilările. Există garda romană (Legiunea a XIII-a Gemina) și Lupii Apoulonului, care organizează spectacole de reenactement. Ce lipsea din peisaj? Viitorul. Un mod simpatic și viu de a trece istoria mai departe și de a trage, de fapt, concluzia simplă din mintea oricui: Cetatea Alba Carolina e a copiilor, ei vor fi în continuare adevărații ei „cuceritori“, ca niște buni cetățeni europeni care-și cunosc istoria. Și-așa a apărut Garda copiilor: cu costume special confecționate, cu defilări (împreună cu garda „celor mari“ sau separat), cu misiunea specială de a păzi – cu zîmbetul pe buze – activitățile din Cetatea copiilor organizate în timpul Festivalului Dilema veche. A apărut cu ajutorul centrului local al organizației „Cercetașii României“, care merită toate mulțumirile pentru eficiența și grația implicării în acest proiect.

Cînd, chiar la conferința de presă care anunța Festivalul, au apărut cîțiva copii costumați „ca în secolul al XVIII-lea“, a avut loc spontan micul test de succes: toți cei care treceau pe stradă – era vineri și deja Cetatea începea să se umple de turiști – au venit să-i fotografieze. La defilări – și mai abitir. Iar în epoca rețelelor sociale, gestul acesta spontan nu e deloc lipsit de importanță: arată că un loc frumos și interesant ajunge să se promoveze de la sine. Nu-i trebuie decît cîteva idei bune. Prin ele, cîștigă nu doar vizitatori, nu doar turiști, ci noi membri ai unei comunități extinse. Și noi promotori. 

Foto: Mircea Oculeanu

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
„Iuda“ care i-a trădat pe luptătorii anticomuniști, plătit regește. Povestea legendarului Ogoranu care nu a putut fi prins de Securitate timp de aproape trei decenii
Banda lui Ion Gavrilă Ogoranu, din care făceau parte unii din cei mai vestiți luptători anticomuniști, a fost anihilată după au fost infiltrați trădători. Informatorii Miliției și ai Securității primeau bani grei pentru informații despre partizani.
image
Joburile de rutină cresc riscul de declin cognitiv cu 66% și de demență cu 37%, potrivit unui studiu
Conform unui nou studiu, activitatea intensă a creierului la locul de muncă ar putea da roade nu numai în ceea ce privește avansarea în carieră, ci ar putea, de asemenea, să protejeze cogniția și să contribuie la prevenirea demenței pe măsură ce înaintezi în vârstă.
image
Rujeola a început să-i ucidă și pe părinții nevaccinați. Număr record de cazuri
În România avem epidemie de rujeolă, iar situația devine din ce în ce mai gravă: săptămâna trecută s-a înregistrat un record de îmbolnăviri.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.