Este profitabil să fii altruist

Oana ANTON
Publicat în Dilema Veche nr. 281 din 5 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ascuns de privirile trecătorilor, pe o străduţă din zona La Ribera din Barcelona, Palatul de Muzici Catalane este un exemplu reprezentativ al curentului modernist. În foaierul său, un întreg perete este acoperit cu plăci de marmură neagră inscripţionate cu numele a peste 100 de companii din Spania: sînt numiţi prieteni ai culturii, membrii fondatori sau sponsori "Gold" şi "Silver". Pe baza donaţiilor acestor corporaţii, Guvernul catalan a reuşit să restaureze atît Palatul Muzicii, cît şi una dintre celebrele case ce poartă semnătura lui Gaudí " "La Pedrera". Este evident că, fără sprijinul companiilor amintite, implicate fie prin intermediul unor fundaţii corporatiste, fie prin donaţii ori sponsorizări directe, aceste două monumente ale UNESCO nu ar fi putut fi azi accesibile publicului. Sofocle spunea că "fiecare binefăcător se gîndeşte puţin şi la el însuşi". Rezultatele implicării în sprijinirea culturii catalane nu s-au lăsat mult aşteptate… Cei 3 "R" Asemenea acţiuni de sprijin ilustrează conceptul de "responsabilitate socială corporativă" (CSR) şi ajută companiile să se bucure de respect, reputaţie şi recunoaştere. În cazul companiilor, cei trei "R" joacă un rol tot mai important în construcţia unei imagini respectabile în ochii partenerilor de business, în fidelizarea clienţilor şi, nu în ultimul rînd, în motivarea angajaţilor. Aceste acţiuni nu trebuie confundate cu mecenatul, cu actele de caritate sau cu simple demersuri ale unei campanii de relaţii publice; pentru aceste organizaţii, ele reprezintă o investiţie pe termen lung şi aduc beneficii atît companiei, cît şi comunităţii din care ele fac parte. Ca un prim rezultat, programele culturale de responsabilitate socială au capacitatea de a instaura încrederea între o companie şi publicul său, iar acest sentiment, odată cîştigat, poate ajuta organizaţia să supravieţuiască crizei. În ceea ce priveşte domeniile susţinute de companiile active în România, cele mai multe sponsorizări revin programelor de mediu, educaţie, sănătate şi sprijin comunitar. Companiile au cheltuit anul trecut pentru programele de responsabilitate socială corporativă aproximativ 7,6 milioane de euro, potrivit rapoartelor de activitate trimise organizaţiei Forumul Donatorilor din România. Pe primele poziţii în topul donatorilor s-au clasat, în ordine, Petrom, Vodafone şi Banca Transilvania. Pentru organizaţii, decizia susţinerii unui anumit sector este influenţată de industria din care fac parte, comunitatea în care îşi desfăşoară activitatea, cultura organizaţională şi, nu în ultimul rînd, de clienţi şi de parteneri. Rezultatele acţiunilor nu sînt întotdeauna direct proporţionale cu bugetul investit. Astfel, potrivit Bilanţului Responsabilităţii Sociale pe anul 2008, bazat pe răspunsul a 76 de bloggeri, în topul companiilor care au realizat acţiuni de CSR pe prima poziţie se situează Vodafone. Urmează Petrom, Tuborg, Orange, Unicredit, Coca-Cola, BRD, Cosmote, Procter & Gamble şi Germanos. "Cenuşăreasa" bugetelor de CSR Cauzele în care companiile ar trebui să investească sînt, în opinia bloggerilor: mediul, comportamentul civic al publicului, sprijinirea tinerilor talentaţi, ajutorul categoriilor defavorizate, grija faţă de angajaţi şi, ulterior, sănătatea, cultura şi sportul. O explicaţie pentru această ordine ar putea fi faptul că, cel mai adesea, programele de CSR dedicate culturii se adresează unui public specific, cu educaţie şi venituri peste medie, iar în final acestea nu beneficiază de o expunere mare în mass-media. Cultura devine astfel "Cenuşăreasa" bugetelor de CSR locale. Dintre cele peste 25 de companii cu bugete de CSR de peste 100.000 de euro, mai puţin de o treime au înscris cultura pe lista de priorităţi. Cele mai elocvente exemple de investitori în cultură sînt Alexandrion Group, Japan Tabacco International (JTI), Unicredit Ţiriac, Zentiva, Enel, Mercedes-Benz şi Vodafone. Motivaţiile sînt diferite în funcţie de profilul companiei: în cazul unei firme nou intrate pe piaţă, investiţia într-un program cultural poate crea un curent favorabil unei decizii în mediul de business şi în rîndul societăţii civile, iar pentru alta, poate fi un instrument de consolidare a reputaţiei. JTI a ales să îşi desfăşoare programele culturale sub numele "Întîlnirile JTI", promovînd în România marile valori culturale internaţionale (Bejart Ballet, compania Nacional de Danza, Cullberg Ballet, Nacho Duato, Mats Ek, Joaquin Cortes) şi susţinînd financiar Festivalul "George Enescu". Alexandrion Group a sponsorizat în special programele dedicate teatrului şi actorilor. Şi în cazul Unicredit Ţiriac Bank, cultura este o parte din platforma de comunicare, banca avînd în desfăşurare parteneriate cu diverse evenimente culturale, precum Festivalul Internaţional de Film "Anonimul" sau Bienala de Artă Contemporană Bucureşti. Aceeaşi companie a transformat un sediu spaţios, plasat central, în Centru pentru Artă & Cultură Contemporană. Răvan Ion şi Eugen Rădescu coordonează programele Pavilion Unicredit: e vorba de expoziţii periodice, de un centru de documentare, de ateliere şi de conferinţe etc. De altfel, Unicredit Ţiriac este una dintre puţinele instituţii private care nu intenţionează să îşi reducă bugetul alocat culturii, menţinîndu-l la nivelul anului trecut, respectiv 800.000 de euro. Principala activitate de sponsorizare este Festivalul "George Enescu". Cele mai multe sistări ale investiţiilor s-au produs în rîndul jucătorilor din sectorul auto, imobiliar şi financiar-bancar, unde criza a lovit încă din toamna anului trecut. Cu reduceri ale profitului se confruntă majoritatea companiilor, prin urmare este de aşteptat ca multe alte industrii să fie reţinute în alocarea de donaţii sau sponsorizări. Adevăratele tăieri de bugete urmează de-abia anul viitor. Sistarea sponsorizărilor şi a investiţiilor în programe de CSR poate avea un efect de bumerang, atît în imagine, cît şi în vînzări, pentru că tocmai acum corporaţiile se confruntă cu cel mai mare deficit de încredere. Renunţarea la aceste programe spulberă practic rezultatele pozitive obţinute în trecut, iar pe viitor face mult mai puţin credibil în ochii publicului efortul de "cetăţean responsabil" al companiei. Oana Anton este redactor la Capital.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.