Efectul de telenovelă

Publicat în Dilema Veche nr. 690 din 11-17 mai 2017
Efectul de telenovelă jpeg

Sînt lacrimogene. Durează mult. Nu prea contează calitatea. Fiind vorba mai ales de cantitate, de cele mai multe ori nici scenariul, nici regia și nici actorii nu sînt de top. Cu toate acestea, au un succes nebun. De la prima telenovelă, Sua vida me pertence, lansată în anii ‘50 în America Latină, în Mexic, serialele comerciale, cu sutele lor de episoade, cu poveștile lor încurcate de amor și cu pedala apăsată pe emotivitate și sentimentalism, au prins întreaga lume – publicul-țintă fiind, statistic, feminin.

Într-un articol din Australian Journal of Cultural Studies, Mary Ellen Brown, cercetătoare a curentului feminist, scrie: „Serialele soap opera, romanele de dragoste și filmele pentru femei au fost caracterizate, tot timpul, prin extreme: este multă vorbărie, multă emoție, extrem de puțină acțiune, vestimentație opulentă, mult sex sau multă iubire, multe personaje, multă intrigă. Cu toate acestea, în ciuda disprețului universal la care sînt supuse, aceste trei genuri sînt enorm de populare în rîndurile publicului feminin. Serialele au însă ceva care le separă de romane sau de filmele de lungmetraj. Se îndepărtează de forma clasică narativă. Nu se termină, iar subiectul nu este construit într-o ierarhie.“

În plus, susține cercetătoarea, serialele de tipul soap opera sau telenovelă contrabalansează fantezia cu realitatea. Pe de o parte, avem acea perspectivă din care dispar problemele existenței culturale a femeii – în seriale, femeile sînt independente, iar bărbații sînt sensibili –, pe de alta, însă, ne întoarcem în realitatea patriarhală cu toate problemele tradiționale la care sînt supuse femeile.

Publicul feminin, care este vizat de către producători, se transpune, astfel, de cele mai multe ori, în contextul scenariului. Chiar dacă femeile își regăsesc problemele de zi cu zi, își găsesc și rezolvările sau fanteziile, încercînd, mai ales prin acestea să evadeze din viața cotidiană. Fiind un consum de ficțiune televizată, este mult mai ușor de asimilat și, datorită periodicității episoadelor, telenovela îndeplinește și un rol de ritual, de tabiet, construind și un tipar mental al siguranței.

Ieșind însă din sfera cercetărilor, cineva chiar îmi spunea că, atunci cînd se „leagă“ de o telenovelă, se leagă de toate personajele, ca de o familie extinsă. Stai cu ele, zi de zi, le cunoști bucuriile și tristețile, iar pe parcursul sutelor de episoade personajele alea încep să facă parte din viața ta. Dacă plîng ele, plîngi și tu, pentru că, nu-i așa, sînteți prieteni. Dacă rîd și se bucură și au succes, atunci e și victoria ta. Ești îndreptățit, pentru că și tu ai pus umărul atîta timp la construirea poveștii.

O poveste plină de amor și de sentimentalisme – pentru că sentimentalismul este miezul acestor seriale fără pretenții, care vizează în primul rînd comercialul, oferind publicului ceva facil, o evadare dintr-un cotidian anost. Iar efectul scontat este unul de recreere – mai ales că, atunci cînd te emoționezi sau chiar plîngi la un film, conform unui studiu condus de Paul J. Zack, director fondator al Centrului de Studii în Neuroeconomie din cadrul Clearmont Graduate University, nivelul de oxitocină din sînge crește, conferind o stare de bine.

Cum telenovela este supusă ironiilor de tot felul, acest „efect de telenovelă“ a devenit și un termen tehnic: din cauza procesoarelor de ultimă generație, unele televizoare performante pot suferi un derapaj: chiar dacă pe ecran rulează un film de Oscar, imaginea apare ca fiind filmată de o echipă de amatori.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.