Disney şi politica

Caterina PREDA
Publicat în Dilema Veche nr. 623 din 28 ianuarie - 3 februarie 2016
Disney şi politica jpeg

Mickey Mouse este unul din simbolurile culturale americane cel mai ușor de recunoscut în întreaga lume. Pentru că are acest statut, el este criticat împreună cu restul producțiilor Disney pentru tipul de model cultural pe care îl propun și pe care compania producătoare l-a impus pe mapamond.

Creatorul său, Walt Disney (1901-1966), a fost fie adorat, fie criticat foarte aspru, mai ales de cei care au văzut în compania sa și în producțiile acesteia un braț al societății de consum americane care a ajuns la o dominație globală. Disney a fost un conservator, apropiat de Partidul Republican și, conform celor care-l susțin, complet apolitic, sau, conform criticilor săi, expresia clară a conservatorismului său fiind remarcată în toate producțiile sale. Etosul consumerist, extinderea corporației pînă la o vîrstă foarte fragedă a consumatorilor s-ar afla în centrul modelului Disney.

The Walt Disney Company este cea de-a doua companie media la nivel global. Aceasta produce filme și administrează șase parcuri de distracții în SUA (plus o linie de croaziere), Europa și Asia. Corporația Disney deține șase studiouri de film, studioul de animație Pixar, site-ul web Disney.com (2007), televiziunea ABC, mai multe rețele de cablu (Disney Channel, History Channel), peste 200 de posturi de radio, patru companii muzicale, edituri, reviste, studiouri care produc jocuri video.

După benzile desenate și desenele animate, Disney a creat un loc unde personajele Disney pot fi întîlnite: Disneyland, inaugurat în 1955, în apropiere de Los Angeles, „cel mai fericit loc de pe Pămînt“. Compania Disney a avut și aspirații mai ample, nerealizate. Ca parte a unui plan care prevedea crearea unui oraș al viitorului de către corporații în Florida, Disney a creat The Experimental Prototype Community of Tomorrow (EPCOT) sau modelul pentru guvernarea privată, gîndit ca o utopie urbană și care a fost criticat ca un posibil model intenționat creat de Disney pentru spațiul public. Disney credea că printr-un astfel de model, bazat pe un fel de utopism tehnologic american, multe dintre relele vieții urbane americane, precum sărăcia, alienarea, supraaglomerarea, ar fi dispărut.

Printre criticile cele mai celebre ale modelului impus de Compania Disney se află volumul chilian How to read Donald Duck Imperialist ideology in the Disney comic, editat de Ariel Dorfman și Armand Mattelart, apărut în 1971, într-o perioadă în care în Chile aveau loc reforme de stînga introduse de președintele socialist Salvador Allende (1970-1973) și care includeau încercarea de a elimina sau limita influența monopolului SUA asupra mass-media și asupra modelului cultural.

Volumul discută rolul jucat de Disney în construirea unui model artificial al inocenței universale, care respinge realitatea și caută puritatea, precum și de grotesca disparitate dintre visul Disney de bogăție și nevoile reale din lumea a treia. Familia Disney se extinde în ciuda frontierelor și ideologiilor, a diferențelor dintre oameni, și șterge particularitățile date de obiceiuri și limbă, compania exploatînd comercial la maximum valori universale și reușind să obțină acordul celor care au fost deja condiționați prin educația lor de mesajele Disney.

„Disneyfication is Dollarisation“: în lumea Disney, orice cuvînt face publicitate la ceva sau cuiva și se află sub obligația de a consuma. „Cu siguranță nu este bine pentru copii să le fie insuflată pe ascuns obligația permanentă de a cumpăra obiecte de care nu au nevoie. Creaturile lui Disney sînt într-o cursă frenetică după bani, într-un carusel al consumerismului“ (Ariel Dorfman, Armand Mattelart). Aceasta este și ideea susținută de The Mouse that roared de Henry Giroux și Grace Pollock, și anume transformarea timpurie a copiilor în consumatori, și nu în persoane cu spirit critic.

Disney nu s-a separat niciodată de munca sa și a avut legături tangențiale cu lumea politică. În 1935, Liga Națiunilor l-a recunoscut pe Mickey ca un simbol internațional al Bunăvoinței, Disney fiind o figură politică ce putea să conteze mereu pe ajutorul guvernamental. Astfel, Studiourile Disney au produs filme de desene animate de propagandă: în The New Spirit (1942), Donald Duck le cere cetățenilor să-și plătească impozitele pentru a ajuta la efortul de război.

Walt Disney a fost alături de Joe McCarthy în cruciada sa anticomunistă și a făcut declarații în fața Comitetului pentru Activități Neamericane al Camerei Reprezentanților (1947), fiind împotriva acțiunilor sindicale precum cea de la Studiourile Disney din 1941 și acuzîndu‑i pe participanți de simpatii comuniste în fața comitetului. Susținător al lui Goldwater în 1964, Disney a contribuit și la campania lui Ronald Reagan în California, iar în 1952 realiza un clip publicitar pentru Dwight D. Eisenhower. După cel de-al Doilea Război Mondial, el a fost un apărător al „stilului de viață american“, glorificînd americanii, într-un amestec de simpatii democratice și conservatorism cultural.

Caterina Preda este lector dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității București, unde predă cursuri despre Artă și politică și America Latină.

Foto 1: Prima apariție a lui Mickey Mouse în Parada pentru ziua Recunoștinței, organizată de Macy's, 29 noiembrie 1934. Sursă: William J. Crawford, 2009

Foto 2: Uncle Scrooge, nr. 106, US 9/1964. Sursă: Ariel Dorfman, Armand Mattelart, How to read Donald Duck Imperialist ideology in the Disney comic, Ed. De Valparaiso, 1971

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.