Se vorbește despre deosebirile dintre Est și Vest, despre diferențele dintre Nord și Sud, despre fracturi și ciocniri importante între civilizații și așa mai departe. Există însă și o diferență nelegată de regiuni geografice mari, de plasări cardinale, de arii religioase importante, una diseminată mărunt în interiorul multor țări: cea dintre rural și urban. O diferență care uneori iese la suprafață prin state mai mari sau mai mici (mărimea nu contează) cu ocazia alegerilor. De fiecare dată cînd se întîmplă asta, lumea are ocazia să mediteze la deosebirile, încă esențiale, dintre mediul rural și cel urban, dintre mentalitățile locuitorilor de la țară și ale celor de la oraș. În ultima vreme, în statisticile Uniunii Europene, zonele locuite sînt împărțite chiar în trei categorii: rurale, urbane și intermediare. De fapt, în unele documente oficiale, tipologia zonelor locuite are chiar și mai multe subcategorii.

Ce putem spune însă despre asemenea împărțiri și diferențe în România? Știm că, după standardele comune, calitatea vieții din mediul rural este mai scăzută decît cea din mediul urban. Unul din factorii revelatori este mortalitatea infantilă care, în România, e mult mai crescută la sate față de orașe. Ne punem întrebarea și cît de depărtate sînt valorile, aspirațiile și posibilitățile din mediul urban față de cele din mediul rural?

Analiza pare să se complice fiindcă apar și alte chestiuni de lămurit, ca de exemplu:

Cît de ruralizate sînt orașele și cît de modernizate sînt satele?

Zonele post-industriale sau localitățile mono-industriale trebuie considerate orașe sau sate?

Unde se încadrează localitățile de la marginea orașelor mari?

Descoperim și că, așa cum au apărut sate foarte moderne, există și orașe care par a se „dezurbaniza“, a se reîntoarce la condiția rurală.

În Dosarul ce urmează ne punem și problema efectelor aplicării planului de sistematizare a localităților din timpul comunismului (ștergerea diferențelor dintre sat și oraș, cum spuneau marxiștii). De ce a vrut Ceaușescu să desființeze satele (și cu ce rezultate) și de ce politicienii actuali nu sînt preocupați deloc de un program de dezvoltare rurală?

Care sînt efectele tipului de localitate asupra modului în care trăiesc și gîndesc locuitorii? Dacă mai e adevărată observația sfîntului Toma de Aquino că mediul în care trăieşte omul îi hotărăşte caracterul, atunci în ce fel se deosebesc caracterele oamenilor în funcție de gradul de urbanizare al localității în care trăiesc?

După cum se vede, sînt o mulțime de întrebări, iar răspunsurile nu pot fi niciodată complete.

Ilustraţie de Ion BARBU