Despre suflet şi Monica Irinelului

Publicat în Dilema Veche nr. 113 din 25 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Salut, pot să... îndrăznesc să te... adică, dacă... nu te reţin... Şi întreb aşa, pe sec, mi-e nu ştiu cum, dar... Tu mai crezi în ceva? "Este important să crezi în ceea ce faci." Pe Mălina am întîlnit-o la o cană de ceai fierbinte, de iasomie, într-o dimineaţă de februarie. "Cred că omul are datoria să împlinească ceea ce simte el că trebuie să împlinească." Fie că e vorba de un copil sau de o pictură. "Înainte să fii ambiţios ca artist - îmi spune - trebuie să fii ambiţios ca om", iar pentru asta, fiecare trebuie să-şi dea seama, în primul rînd, ce trebuie să facă pentru a fi om. Mălina este o foarte tînără pictoriţă, o întreb clasic de condiţia tînărului artist în România. "Uneori supravieţuieşti în virtutea inerţiei", continuînd însă să-mi spună că ea nu crede în lamentaţia unora cum că "sînt artist şi mor de foame sau plec din ţară". Şi ei i se întîmplă, de multe ori, să rămînă cu doar "şapte mii în buzunar", dar pînă la urmă, acesta este drumul pe care şi l-a ales. Pînă la urmă, "succesul nu depinde de societate; ţine exclusiv de fiecare în parte; cred în arta pentru artă şi nu în compromisul comercial; poate că, la un moment dat, îmi voi da seama că, de fapt, alta este menirea mea... poate voi pleca să salvez balene... deocamdată însă merg pe drumul ăsta". Salut, pot să... îndrăznesc să... Şi întreb iar, sec... Tu mai crezi în ceva? "Dacă e să cred în ceva, primul lucru ar fi facultatea." Cristina Măniţă este studentă în anul I la Facultatea de Limbi Străine. "În lumea în care trăiesc - îmi spune - mulţi sînt preocupaţi de partea materială: să aibă cea mai frumoasă maşină, cel mai scump telefon... haine de firmă. Nu contest importanţa acestor lucruri şi aş minţi dacă aş spune că singurul lucru care mă interesează este să-mi cultiv doar latura spirituală. Unele lucruri sînt chiar indispensabile, dar cred că li se acordă prea mult timp şi energie... Eu încerc să nu las anii de facultate să se irosească. Nu sînt de acord cu cei care spun că noi nu mai avem valori! Valorile există, cel puţin la nivel universitar. Chiar dacă nu sînt la fel de mult promovate. Eu, de pildă, cred în profesorii facultăţii mele care sînt realmente nişte oameni valoroşi. Sînt oameni care au muncit şi muncesc enorm, oameni care, la rîndul lor, cred că mai pot schimba ceva prin noi. În ce nu mai cred... în clasa politică. Personal nu simt că parlamentarii şi preşedintele votaţi de mulţi doar ca să se afle în treabă, mă reprezintă." Salut... Şi întreb iar, sec... Tu mai crezi în ceva? "Păi, nu prea mai cred în nimic." Elisei Dediu este un tînăr de 20 de ani din Iaşi. Lucrează la o firmă de făcut huse pentru telefoane mobile şi, cînd îl întreb de ce lucrează acolo (dîndu-mi seama, bineînţeles, numai după ce o lansez, de aroganţa întrebării), îmi răspunde, la fel de întrebător, defel arogant, cum adică? Adică... încerc s-o dreg, eu cred că cel mai important e să-ţi găseşti un loc de muncă pe care să-l iubeşti... ridică din umeri şi din sprîncene. Nu s-a gîndit niciodată la asta. Dacă ar fi să aleagă între bani şi iubire, Elisei ar alege... iubirea. El încă face parte dintre acei tineri; cu toate că în politicienii şi instituţiile din România nu crede, el crede încă în Dumnezeu. Nu în... biserica propriu-zisă, adică în clădire şi-n altar, etc... "Cred în Dumnezeu şi atît." Crede în căsătorie, cînd eu îl întreb cine o mai face... doar cu "voia celor de la primărie?". Păcat - îmi mai spune, în timp ce eu fentez prelungirea discuţiei - că astăzi nu se prea mai pune bază pe om şi că nimeni nu mai are încredere în nimeni. Salut... Şi întreb, de data asta, cu un pahar de vin în faţă... Tu mai crezi în ceva? "Cred că la Unirii este frumos." Pe Flori , o adolescentă cu năbădăi, am cunoscut-o acum cîteva luni la o nuntă. Venise din provincie şi, la o mică conversaţie, îmi spune că ea crede că numai în Bucureşti poţi să trăieşti cu adevărat. La 17 ani, habar n-are de viitor. Să treacă bac-ul şi-o mai vedea. Poate ASE-ul sau poate Dreptul... Ce muzică, ce filme, ce vise, ce aspiraţii? Sincer (după cum mă asigura de a sa sinceritate la începutul fiecărei fraze), nici muzică, nici filme (poate doar telenovela românească de-acasă), iar aspiraţii, ce aspiraţii? Azi nici unul (dintre colegii ei) nu mai citeşte. Preferă să meargă în cluburi. De fumat nu fumează (părinţii sînt la doi paşi de noi) şi nici nu bea. Îi place să se îmbrace sexy şi ce i-ar fi plăcut ei să fie acum în locul Monicăi lui Irinel! Dar crede că asta se întîmplă doar în filme sau unu la un milion. Flori era fascinată de Bucureşti. În lungile şi desele plimbări pe care le făceam în afara restaurantului, îşi lipea ochii de fiecare vitrină de pe Dorobanţi. Dacă ar fi avut mai mult timp să-l viziteze, s-ar fi dus direct la magazinul Unirea... acolo - crede ea - e cel mai frumos loc din Bucureşti. Tu mai crezi (şi-n altceva)? "Dacă ai cu ce - mi-a zis de-a lungul întregii seri, încercînd să mă convingă - ai lumea la picioare." Sorin este un alt tînăr; manager de firmă bucureşteană; l-am cunoscut, de asemenea, la o petrecere. Banul face totul în zilele noastre şi, chiar dacă mi se pare cinic (mie mi se părea cumva, dar nu cinic), dacă n-ai bani, nu te bagă nimeni în seamă. În special femeile de azi. Pe astea - îmi mai zice, rugîndu-mă să-l scuz (n-am făcut-o) - nu le mai prinzi nici de degetul mic, dacă le duci cu tramvaiul acasă sau le scoţi la cină, sîmbătă seara, la Mac. Pînă la urmă, toate visăm să fim Monicile Irineilor, dragostea se poate cumpăra, la fel şi sănătatea, la fel şi fericirea. Iar altceva, chiar dacă ar vedea cu ochii, tot n-ar crede.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.