Despre efectul schimbărilor climatice în Piața Norilor

Publicat în Dilema Veche nr. 823 din 28 noiembrie – 4 decembrie 2019
Despre efectul schimbărilor climatice în Piața Norilor jpeg

O masă obișnuită, duminicală, nimic sofisticat. O ciorbă acră, fasole&cîrnați și gutui „îmbătate“. Comfort food, cum ar zice Jamie Oliver. Primul pas: cumpărăturile. Mi-am luat două plase mari, de pînză, ca să-mi încapă tot ce-mi trebuie. Lista e destul de lungă: ceapă, morcovi, țelină, cartofi, usturoi, pătrunjel, leuștean, lobodă, borș, ardei iute, ardei gras, fasole, cîrnați afumați, varză acră sau castraveți murați, gutui, o sticlă de vin. Măcar nu e mult de mers pînă la Piața Norilor. În plus, pe o suprafață relativ redusă, le găsești chiar pe toate. Unii dintre negustori mă cunosc deja și-mi caută cele mai bune produse de pe tarabă.

Un trecător oarecare ar putea rămîne cu impresia că mersul la cumpărături e un soi de activitate recreativă pentru diminețile de duminică. Oamenii își zîmbesc și schimbă cîteva vorbe, banii circulă dintr-o mînă în alta, produsele pleacă de pe tarabă și dispar în pungile clienților – totul se petrece într-o forfotă mai degrabă odihnitoare decît stridentă. Dar viața, ca și piața, e complicată… Mulți vînzători se plîng că nu mai merge treaba cum mergea odată. „Oamenii nu mai vin la piață, s-au obișnuit cu supermarket-ul“, îmi explică tanti cu zarzavatul. „De ce-ar veni cineva la mine să-i vînd o legătură de frunze cînd la supermarket găsești ce vrei și ce nu vrei?“ Nu înțeleg explicația: la supermarket, pătrunjelul, dacă e, e mereu ofilit. De ce-ar cumpăra cineva de acolo? „Orice e mai ieftin, plus că acolo sînt condiții, nu ca la noi, la piață, unde plouă prin acoperiș“ – îmi explică altcineva. Ăsta chiar e un argument! Cel mai grav e că oamenii nu mai știu ce să cumpere. „Pe vremuri nu făceau atîtea mofturi“, spune cartofarul. „Se cumpăra ce se găsea. Acum, toți s-au obișnuit cu produse fancy de la magazin, vor să fie toți cartofii de nu știu ce calibru, nu-l mai acceptă dacă-i cu pete, dacă-i strîmb, dacă are coaja un pic belită.“ În plus, am aflat, „oamenii se așteaptă să găsească în piață toate ciudățeniile de fructe și legume exotice, de care n-am auzit“.

Pe alocuri, cîte un vînzător mai abil face marketing creativ re­cen­zîndu-și singur marfa: „ardei FFF iute!!!“ sau „ROȘILE SUNT COAP­TE“ sau „salată fragedă“. Unii insistă pe proveniența autohtonă a mărfii. „Românitatea“ roșiei pare o calitate pe care mușteriii pun mare preț, de vreme ce mulți vînzători insistă cu această specificație. Pînă și cartofii au afișată indicația de origine (județul Ialomița). Era nevoie de ea, îmi explică vînzătorul, pentru că mulți aduc în piață cartofi de import, din Polonia. Sînt mai ieftini, „naiba să-i ia!“, dar nu se compară cu ai noștri. N-am găsit, în schimb, avocado din Mexic (cel mai bun); probabil că cel de la noi vine din Turcia, unde o fi fost aclimatizat, sau, poate, din Spania ori Portugalia – în orice caz, greu găsești unul bun. 

Am citit recent că schimbările climatice vor avea efecte tot mai nocive în multe părți ale lumii, cel mai grav afectate fiind așteptate la latitudinile mai joase. Țările din Africa, Asia și America Latină, multe dintre ele fiind deja atinse de precaritate și chiar de insecuritatea alimentară, vor fi expuse în și mai mare măsură efectelor încălzirii globale. Agricultura din acele regiuni va suferi daune greu de cuantificat. În schimb, sectorul agricol din regiunile cu climă temperată ar putea avea de cîștigat. Prin urmare, este posibil ca schimbările climatice să extindă și mai mult decalajul economic dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare. Cu alte cuvinte, dacă nu acționăm rapid pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, ne putem aștepta să avem în viitor un peisaj agricol foarte diferit, iar inechitățile sociale se vor accentua în defavoarea celor deja dezavantajați.

Nu-mi imaginez că duminica viitoare, la prînz, voi putea să-mi fac guacamole din avocado de-al nostru, neaoș, oltenesc, cumpărat direct de la producătorii locali, din Piața Norilor. Din fericire, încălzirea globală nu a avansat chiar atît de mult încît să schimbe peisajul agricol pînă la desfigurare. Și nu mi-aș dori să găsesc mango românesc în piață, dar nici să importăm leușteanul din cine știe ce ținuturi nordice, unde va mai crește, în lumea nouă și fierbinte care se întrevede în viitor. E clar însă că ce se întîmplă într-o parte a lumii produce efecte și în alte părți. Inclusiv în Piața Norilor.

 Foto: flickr.com

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.