De la necesitate și strategie la profesionalism sau trend-uri

Gabriela SZABÓ
Publicat în Dilema Veche nr. 781 din 7-13 februarie 2019
De la necesitate și strategie la profesionalism sau trend uri jpeg

Există diverse dezbateri legate de diferența dintre educație fizică și sport. Cu siguranță însă, jocul și sportul răspund nevoilor profund umane și au un rol important în toate societățile și culturile. Nici o altă activitate nu are atîta forță și energie de a mobiliza și a reuni oamenii dincolo de bariere culturale, lingvistice sau profesionale.

O primă mare distincție este legată de faptul că educația fizică este o disciplină școlară, care are la bază un curriculum pe care profesorii sau educatorii trebuie să îl respecte.

Sportul este o activitate care implică competiția, individuală sau pe echipe. În sport, cei care îi instruiesc pe sportivi sînt antrenorii, persoane cu o calificare specială pentru sportul respectiv și care urmăresc îndeaproape antrenamentele complexe necesare practicării sportului.

Dacă luăm în considerare însăși originea latină a cuvîntului „sport“ – deportare = a ieși pe poartă, în afara zidului, a te mișca –, studiile dezvoltării sportului în istoria umanității arată că sportul este probabil la fel de vechi ca dezvoltarea inteligenței umane. Și, de aceea, a devenit, de-a lungul timpului, un mod de exprimare, un liant, o forță de a uni oameni diferiți.

Educația fizică și exercițiile fizice Р baza unei vieți sănătoase, un drept uman

De la orele de educație fizică de la școală pînă la orele petrecute în sălile de fitness sau minutele alergate în parc, practicarea activității fizice și a exercițiilor sportive regulate conduce la reducerea riscului apariției bolilor cardio-vasculare, a anumitor tipuri de cancer și diabet, la îmbunătățirea sistemului muscular și osos, la controlul greutății corporale și chiar la menținerea sănătății mentale și la favorizarea proceselor cognitive.

Recunoscînd importanța relației dintre sport, activitate fizică și sănătate, Organizația Mondială a Sănătății a adoptat încă din anul 2004 o strategie mondială asupra dietei, activității fizice și sănătății. Strategia OMS vizează îndeosebi sprijinirea adoptării și aplicării unor politici și planuri de acțiune mondiale, naționale și regionale pentru stimularea activității fizice la nivelul tuturor categoriilor de vîrstă ale populației, implicînd societatea civilă, sectorul public, mediul privat și mass-media.

Mai mult, obiectivele-cheie definite în Strategia Europa 2020 vin să întărească ideea lansării unei strategii naționale privind activitatea fizică, văzută ca o condiție necesară pentru un stil de viață sănătos.

Prin urmare, în plan internațional se pune din ce în ce mai mult accentul asupra importanței sportului în formarea integrală a populației și asupra necesității existenței unui orizont clar de dezvoltare a acestui domeniu. Se insistă asupra sportului de masă ca mijloc de optimizare a stării de sănătate a populației și ca activitate ce facilitează socializarea în societățile actuale în care există o tendință din ce în ce mai mare de dispersare a indivizilor și de izolare umană. În plus, practicarea timpurie și curentă a sportului asigură familiarizarea rapidă cu exigențele acestui domeniu și poate genera un flux mai mare de indivizi spre sportul de performanță.

Pe 7 iulie 2007, Comitetul Olimpic Internațional face o serie de modificări în Cartea olimpică, în care se precizează clar că activitatea sportivă este un drept uman. În consecință, toate persoanele trebuie să aibă posibilitatea de a practica sport fără discriminări de nici un fel și în spiritul olimpic care presupune înțelegere reciprocă, solidaritate și fair-play. De asemenea, cîteva zile mai tîrziu (11 iulie 2007), Comisia Europeană adoptă Carta Albă a Sportului European, un document strategic care definește principiile directoare în adoptarea de politici adecvate în domeniul sportului. Ulterior, s-a adoptat rezoluția Parlamentului European asupra funcției sportului în educație.

Educația fizică este văzută astfel ca o materie școlară obligatorie care se ocupă de dezvoltarea capacităților fizice și a încrederii în sine a elevilor, fapt ce va avea un impact pozitiv asupra realizării unei serii largi de activități. În anul 2008 a fost adoptat Ghidul de Activitate Fizică al Uniunii Europene. Acesta arată că scopul principal al unei politici în domeniul sportului este acela de a crește participarea la sportul de calitate a tuturor categoriilor de indivizi din cadrul unei societăți.

O altă etapă importantă în demersul de sprijinire a sportului de masă la nivel european a fost introducerea în Tratatul de la Lisabona (2009) a articolului 165, care oferă pentru prima dată Uniunii Europene competențe în politici din domeniul sportului. Prin urmare, Comisia Europeană obține un mandat categoric pentru dezvoltarea programelor europene specifice sportului, programe ce pot fi finanțate de la buget.

Sportul – performanță, incluziune socială, integrare și șanse egale

Sportul, înțeles în spiritul generat de către Consiliul Europei, ca „toate formele de activități fizice care, printr-o participare mai mult sau mai puțin organizată, au drept obiectiv expresia sau ameliorarea condiției fizice și psihice, dezvoltarea relațiilor sociale sau dobîndirea unor rezultate pozitive în competițiile de toate nivelurile“, este recunoscut ca făcînd parte integrantă din realitatea socială, culturală și economică a României și ca factor de consolidare a imaginii și relațiilor sale internaționale.

Indiferent ce definiții dăm sportului, știm sigur că, în acest moment, topul celor mai populare sporturi din lume este condus de fotbal (4 miliarde de fani), cricket și hochei pe iarbă (2,5 miliarde fiecare), urmate de tenis (1 miliard de fani), volei (900 de milioane), tenis de masă, baschet, baseball, rugby și golf. (Sursa – WorldAtlas.com)

În România, topul este altfel, așa cum el este diferit și de la o țară la alta sau de la o regiune la alta. Cu siguranță, fotbalul este pe primul loc, dar, de-a lungul timpului, restul topului s-a modificat și în funcție de performanțele pe care sportivii români le-au avut (gimnastică, tenis, handbal, atletism).

Dincolo de topuri și preferințe ale fanilor, rămîn însă cifrele încă îngrijorătoare legate de activitatea fizică și sport versus sănătatea populației. Chiar dacă, în ultimii ani, în România, exclusiv în orașele mari însă, vedem un trend crescător spre mișcare, competiții sportive, viață sănătoasă, la nivelul întregii țări lucrurile nu stau foarte bine.

Eurobarometrul din 2018 indică, de altfel, o tendință generală la nivelul UE de scădere a numărului celor care fac sport sau mișcare. Dacă, în 2009, 39% din populația țărilor UE declara că nu face niciodată sport, în 2014 se ajunsese la 42%, iar în 2017 la 46%. Principala „scuză“ a respondenților este lipsa de timp, urmată de lipsa de motivație și de diverse probleme de sănătate sau de lipsa posibilităților financiare.

Același sondaj Eurobarometru arată că femeile tinere fac mult mai puțină mișcare în comparație cu bărbații, în timp ce în țările de nord și cele vestice, în general, populația face mult mai multă mișcare pentru a-și întreține sănătatea decît în țările din Europa de Est. Practic, sînt 11 țări din Europa în care mai mult de jumătate dintre cei chestionați au răspuns că nu fac niciodată sport. Cel mai rău stau, la egalitate, Bulgaria, Grecia și Portugalia (cu 68%), apoi urmează România, cu 63%, în timp ce în Danemarca (20%), Suedia (15%) și Finlanda (13%) procentele celor care nu fac mișcare sînt cele mai scăzute.

Ca fost sportiv de performanță, fost ministru al Tineretului și Sportului și din postura de director general al CSM București, am susținut și voi susține atît educația fizică în școli, cît și programe educaționale care să îi scoată pe români la sport, indiferent de vîrstă sau statut social. Sănătatea este pe primul loc în „grijile“ românilor legate de viitor, iar acest lucru ar trebui speculat și în campanii de conștientizare, și în gîndirea orelor de educație fizică, și în politicile locale și naționale cu privire la populație, sport și infrastructură sportivă. 

Gabriela Szabó, multiplu campion mondial, desemnată cea mai bună atletă a lumii în anul 1999, a fost ministru al Tineretului și Sportului, și este în prezent director general al Clubul Sportiv Municipal București.

Foto: flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Poliția avertizează cu privire la un nou mod de înșelăciune, prin apeluri telefonice. Cum funcționează spoofingul
Poliția Română avertizează cu privire la spoofing, o formă de înșelăciune, în care atacatorii se folosesc de tehnologia Voice over IP (VoIP) pentru a-și ,,masca” numărul real de telefon, făcându-l să apară ca și cum ar fi un număr legitim sau asociat cu o instituție cunoscută.
image
Vila din Sinaia a prințului Paul de România, vândută de ANAF. Prețul obținut la licitație a uimit experții imobiliari
După două licitații eșuate, Fiscul a reușit în cele din urmă să vândă vila de lux deținută de Prințul Paul Philippe al României, situată la Sinaia. Nepotul regelui Carol al II-lea a fost condamnat definitiv în 2020, în dosarul „Ferma Băneasa”.
image
Ce mâncau bucureștenii în postul din anul 1869: melci, stridii, halva cu miros de trandafir, nuga și unt-de-lemn de Toscana
În secolul al XIX-lea, magazinele de profil din București se aprovizionau cu delicatese din toată Europa, pentru ca oamenii să treacă mai ușor peste post.

HIstoria.ro

image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene. 

image
Bacalaureatul de tip nou din 1948: „Aspecte de la un examen care nu mai seamănă cu cele din trecut“
În 1948, elevii şi cadrele didactice erau puse în faţa Bacalaureatului de tip nou.
image
Cine a fost cel mai impunător reprezentant al vechii boierimi?
Tânărul Cantacuzino va urma cursurile Facultății de Drept din Paris, unde își ia și doctoratul în 1858.